Codul muncii, lansat în 2003, urmează să fie modificat în aşafel încât angajatorii să poată face concedieri mai uşor, săfolosească mai mult forţă de muncă temporară sau să reducăprogramul de lucru al angajaţilor concomitant cu o scădere asalariilor, dacă situaţia firmei o cere.
O variantă intermediară a unui proiect de lege privind modificareaCodului muncii a fost făcută publică ieri de către sindicate, careîncă de anul trecut au început negocierile cu reprezentanţiipatronatelor şi cei ai Guvernului pentru a modifica legislaţia"rigidă" a muncii. Totuşi, de la începutul crizei angajatorii audat 700.000 de oameni afară, în prezent România având cel mai micnumăr de salariaţi din 2000 încoace.
Un studiu realizat de avocatul Costel Gîlcă, specializat în dreptulmuncii şi securitate socială, pe un eşantion de 5.000 de cazuri delitigii de muncă din toată ţara analizate în perioada 2007- 2008arată că un procent de 65% din salariaţii care cer despăgubiri dela angajator în instanţă câştigă procesul. Astfel, după ani în careangajaţii erau protejaţi prin lege de abuzurile angajatorilor şicâştigau procese în instanţă, angajatorii au reuşit să includă înproiectul de modificare a Codului muncii o serie de propunerifavorabile lor.
Oamenii de afaceri şi investitorii străini au făcut încă de anultrecut o serie de propuneri pentru modificarea legislaţiei muncii.Încă de anul trecut, Camera de Comerţ Româno-Americană (AmCham) atrimis Ministerului Muncii un set de 70 de recomandări pentrumodificarea Codului muncii, menite să schimbe câteva aspectereferitoare la timpul de muncă şi de odihnă al angajaţilor,simplificarea procedurilor sau flexibilizarea contractelor demuncă.
Una din măsurile propuse anul trecut viza stabilirea unor programeindividualizate de muncă fără acordul sindicatelor, precum şiposibilitatea acordării repaosului săptămânal în două zileneconsecutive la cererea salariatului.
Măsurile vizează mai ales angajaţii care trebuie să-şi ducă copiiila grădiniţă, de exemplu, iar repaosul să fie împărţit în mai multeore pe parcursul săptămânii. Una din cele mai blamate prevederi dinlegislaţia actuală a muncii este faptul că angajatorii nevoiţi săfacă disponibilizări colective pentru reducerea costurilor erauconstrânşi să se uite mai întâi la criteriile sociale şi nu la celede performanţă, atunci când selectau angajaţii care urmau să-şipiardă locul de muncă.
Cele mai importante 10 modificări propuse pentru CodulMuncii
n Perioada pentru care poate fi încheiat un contract individualde muncă pe durată determinată va creşte de la doi ani la cel multtrei ani; în plus, contractul va putea fi prelungit şi dupăexpirarea termenului, "pentru perioada realizării unui proiect,program sau lucrări".
n Un angajator poate apela la agenţi de muncă temporară pentruexecutarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, pentru untermen de până la 24 luni (faţă de 12 luni, cât este în prezent).Contractele angajaţilor temporari pot fi prelungite până la operioadă de maximum 36 de luni, comparativ cu perioada deprelungire de maximum 18 luni, valabilă în prezent.
n În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motiveeconomice, tehnologice sau structurale pentru perioade caredepăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceriiprogramului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cureducerea corespunzătoare a salariului, până la remediereasituaţiei care a cauzat reducerea programului.
n Interdicţia impusă angajatorului de a efectua noi încadrări înmuncă pe locurile salariaţilor concediaţi timp de 9 luni de la dataconcedierii acestora va fi eliminată.
n Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fiextins de la maximum 15 zile la cel puţin 20 zile lucrătoare pentrusalariaţii cu funcţii de execuţie şi de la 30 la 45 zile pentrusalariaţii cu funcţii de conducere.
n Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheiereacontractului de muncă se poate stabili o perioadă de probă de celmult 45 de zile calendaristice (faţă de 30 zile în prezent) pentrufuncţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice (90zile în prezent) pentru funcţiile de conducere.
n Dacă pe durata unui an angajatul a beneficiat de concediu deodihnă cu o durată mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul înraport cu activitatea prestată, angajatorul îi va putea reţine dinsalariu indemnizaţia de concediu aferentă perioadei de depăşire aduratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzătoare aduratei concediului de odihnă pentru anul următor.
n Perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin orelibere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile. Muncasuplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele60 de zile după efectuarea acesteia, nu în 30 de zile, cumstabileşte legislaţia actuală.
n Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinilesalariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate încetafără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade,angajatorul având dreptul să încadreze succesiv mai mult de treipersoane pentru acelaşi post în intervalul de probă. În cazulconcedierilor colective, va fi luat în calcul modul de realizare aobiectivelor de performanţă.
n Vor fi însă abrogate prevederile care stabilesc că, în cazulmuncitorilor necalificaţi, perioada de probă are un caracterexcepţional care nu poate depăşi 5 zile lucrătoare şi căabsolvenţii instituţiilor de învăţământ se încadrează, la debutullor în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6luni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
