♦ Modificările fiscale din domeniul taxării muncii dau bătăi de cap angajatorilor, care se străduiesc să găsească cele mai bune metode pentru a le implementa. În acelaşi timp, firmele din IT au cerut bugete de salarii mai mari pentru a acoperi scăderea generată de schimbările fiscale, spun experţii firmei de audit şi consultanţă EY.
„Într-o perioadă foarte scurtă de timp, departamentele de HR au fost nevoite să gândească şi să implementeze mecanisme astfel încât nici angajaţii şi nici angajatorii să nu fie afectaţi în cazul în care Ordonanţa 79 (care prevede, printre altele, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat - n. red.) nu este aprobată de Parlament în forma de anul trecut“, a explicat Corina Mîndoiu, senior manager în cadrul Diviziei de impozit pe venit şi contribuţii sociale a EY România, în cadrul unui eveniment organizat ieri de companie în Bucureşti pe tema tendinţelor în fiscalitate.
De la 1 ianuarie 2018 guvernul a modificat Codul fiscal, astfel încât contribuţiile sociale aferente unui salariu trec sarcina angajatorilor în cea a angajaţilor. Prin urmare, nivelul total al contribuţiilor sociale scade de la 39% la 37% şi impozitul pe venit scade de la 16% la 10%. Totuşi, pentru a menţine acelaşi nivel net al salariilor angajaţilor ca în 2017, companiile trebuie să crească salariile brute ale angajaţilor cu valori cuprinse între 17% şi 22%, potrivit consultanţilor.
Corina Mîndoiu a mai precizat că cel mai frecvent întâlnite mecanisme s-au concretizat prin încheierea unor acte adiţionale de majorare – cu anumite condiţii - a salariilor brute sau a acordării unui bonus lunar care să compenseze pierderea netă pe care o suferă angajaţii odată cu transferul contribuţiilor.
„Companiile care activează în zona de IT şi care au angajaţi scutiţi de impozit pe venit, dar şi firmele care au angajaţi în cercetare-dezvoltare care beneficiază de aceeaşi facilitate au fost nevoite să negocieze cu headquarterele o creştere a bugetelor de salarii cu 7- 8% pentru a le garanta angajaţilor lor că nivelul salarial net nu le este afectat odată cu transferul contribuţiilor“, a mai spus Corina Mîndoiu.
Pe de altă parte, deşi guvernul a promis o schemă de ajutor de stat pentru firmele de IT care să compenseze cumva acest cost suplimentar al companiilor din domeniu odată cu revoluţia fiscală, proiectul privind această schemă de minimis nu a apărut încă.
O altă modificare care priveşte angajaţii din IT scutiţi de impozit pe venit se aplică de la 1 iulie 2017, o modificare benefică în opinia mediului de afaceri.
„S-a reintrodus anul trecut condiţia privind valoarea minimă a veniturilor înregistrate de angajator în anul fiscal precedent, care trebuie să fie de cel puţin 10.000 de euro per angajat. Vestea bună este că acel angajat nu trebuie să contribuie la realizarea celor 10.000 de euro; dacă am o cifră de afaceri suficient de mare, eu îl pot angaja din prima lună aplicând scutirea de impozit, chiar dacă el nu a intrat încă în proiect astfel încât să genereze venituri“, a mai spus Corina Mîndoiu. De asemenea, tot anul trecut s-a eliminat o condiţie care în prima jumătate a anului putea împiedica unii programatori – cum sunt cei din centrele de servicii - să beneficieze de scutirea de impozit.
În ceea ce priveşte alte modificări fiscale cu un impact major în mediul de business anul acesta este aplicarea măsurii privind TVA defalcată. TVA split este o măsură obligatorie pentru firmele aflate în insolvenţă şi pentru cele care au restanţe la TVA în diferite cuantumuri (mai mari de 15.000 de lei pentru contribuabilii mari, mai mari de 10.000 de lei pentru cei mijlocii şi peste 5.000 de lei pentru restul contribuabililor). Pentru companiile care nu se află în această situaţie, plata defalcată a TVA este opţională.
Cu toate acestea, consultanţii EY avertizează asupra faptului că firmele care nu aplică split TVA ar trebui să fie atente în relaţia cu furnizorii înregistraţi în acest regim.
„Deşi plata în regim TVA split este opţională, dacă aveţi furnizori care sunt în acest sistem, şi dumneavoastră, în calitate de client, va trebui să faceţi plata defalcată a TVA. Aceasta este o obligaţie a beneficiarului. Bineînţeles, furnizorul este obligat şi el prin lege să vă înştiinţeze şi să vă comunice contul în care faceţi plata defalcată, iar acest lucru trebuie menţionat pe factură“, a spus Ioana Iorgulescu, partener asociat impozite directe în cadrul EY România. Ea a mai precizat că, dacă o companie nu are un sistem adaptat pentru plata TVA în regim defalcat, poate ruga furnizorul înregistrat în TVA split să facă acest lucru, însă nu este obligat.
În ceea ce priveşte legislaţia privind preţurile de transfer, experţii EY au spus că în prezent companiile multinaţionale lucrează la aşa-numitele rapoarte „country by country”, care consolidează situaţiile financiare din fiecare ţară la nivelul grupurilor multinaţionale cu afaceri consolidate de peste 750 de milioane de euro.
„Vorbim de două lucruri aici: raportul la nivel de ţară care trebuie depus în termen de 12 luni de la încheierea anului fiscal şi notificarea care trebuie depusă la ANAF în România, în cazul în care rapoartele de ţară se centralizează într-o altă ţară. Pentru nedepunderea sau depunerea incompletă a raportului country by country amenzile sunt, credem noi, usturătoare“, a explicat Adrian Rus, partener – Preţuri de transfer în cadrul EY România. Dacă o companie nu prezintă un dosar de preţuri de transfer sau îl are incomplet în cazul în care autorităţile îl cer în afara unei inspecţii fiscale, atunci amenzile pot ajunge până la 27.000 de lei (în cazul contribuabililor mari).
Corina Mîndoiu, senior manager în cadrul Diviziei de impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Vestea bună este că un angajat din IT care beneficiază de scutire de impozit pe venit nu trebuie să contribuie la realizarea veniturilor 10.000 de euro pe an; dacă am o cifră de afaceri suficient de mare, eu îl pot angaja din prima lună aplicând scutirea de impozit, chiar dacă el nu a intrat încă în proiect astfel încât să genereze venituri.
adelina.mihai@zf.ro
