Cererea de forţă de muncă în ţările din Europa de Est, printre care şi România, va creşte în următorii cinci ani, astfel că atragerea şi retenţia personalului, precum şi dezvoltarea de noi competenţe, reprezintă puncte fierbinţi pe agenda tuturor executivilor, impunând identificarea unor abordări multiple precum adoptarea unui program de lucru flexibil, consolidarea culturii organizaţionale şi a brandului de angajator, digitalizarea şi automatizare precum şi îmbunătăţirea calificărilor personalului existent, arată o analiză realizată de Horváth, companie de consultanţă în management prezentă pe piaţa din România de peste 18 ani.
„Între priorităţile executivilor se distinge preocuparea faţă de asigurarea personalului necesar pentru a susţine planurile de creştere din următorii ani. Europa de Est se află între zonele unde va fi nevoie de mai mulţi angajaţi, în special din inginerie şi alte domenii tehnice, pe măsură ce unele business-uri se vor reloca mai aproape de clienţii finali, din Europa de Vest. România nu va face excepţie şi este vital ca managerii să dezvolte strategii de atragere a unor noi angajaţi, să îmbunătăţească nivelul de calificare a celor actuali şi să investească în reţinerea celor mai buni”, spune Kurt Weber, Managing Director, Horváth România.
În România, problemele legate de deficitul de forţa de muncă sunt resimţite din ce în mai puternic de companiile care activează în sectoare de producţie, unde există deja o lipsă de ingineri şi de specialişti în energie. Pe de altă parte, firmele din domeniul serviciilor vor putea compensa într-o măsură mai mare deficitul de personal prin digitalizare şi automatizări bazate pe inteligenţă artificială (AI), apreciază reprezentanţii Horváth România.
Între alte aspecte relevate de studiul realizat de Horváth, la care au participat peste 430 de executivi (dintre care 35% la nivel de CEO), din companii activând în 13 domenii (7 din industria manufacturieră şi 6 din servicii) şi care au sedii în 19 ţări, situate în Europa, America de Nord, Europa şi Asia, se numără o perspectivă destul de rezervată asupra rezultatelor la care se aşteaptă companiile în acest an.
Doar 47,1% dintre executivii unor companii manufacturiere se aşteaptă la o creştere a marjei operaţionale (EBIT margin) faţă de 2022, pe când aşteptarea de creştere urcă la 61,5% în cazul companiilor din servicii. Totuşi, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor financiare în următorii ani, 55% dintre firmele chestionate mizează pe regionalizare şi transformare digitală.
Pentru a evita disfuncţionalităţile din lanţurile de aprovizionare, asemenea celor apărute după 2020, precum şi a unor riscuri geopolitice, mai multe companii vor să-şi mute unităţile de producţie şi furnizorii cât mai aproape de clienţii finali. Interesul cel mai mare pentru regionalizare se constată în industria producătoare de automobile (84%), cea a ingineriei mecanice, instalaţii, electrice şi automatizări (65%) şi bunuri de consum (53%). În acest context, interesul faţă de China ca piaţă de producţie se menţine ridicat doar la 10% dintre companii.
În privinţa transformării digitale, aceasta rămâne o preocupare majoră pentru executivi, iar domeniile de activitate care au cel mai mare potenţial de automatizare sunt: (1) serviciile de relaţii cu clienţii şi consultanţă; (2) vânzări, marketing şi achiziţii; (3) controlling şi finanţe; (4) IT; şi (5) resurse umane.
O altă preocupare pentru executivi este securitatea cibernetică. Deşi numărul de incidente de securitate a crescut în ultimul an, majoritatea atacurilor au eşuat, ceea ce arată că firmele au făcut investiţii în acest domeniu. Industria cea mai expusă la atacuri cibernetice este cea a asigurărilor (cu o creştere de 54% a atacurilor), urmată de retail (35%) şi de domenii precum industria auto, banking şi servicii medicale (fiecare dintre acestea cu 29%).
