Numărul angajaţilor români care au plecat să lucreze ca detaşaţi în străinătate a crescut în ultimii cinci ani de circa 3,5 ori, ajungând la sfârşitul lunii octombrie la aproape 36.700 de persoane, potrivit lui Petronel Munteanu, director în cadrul Direcţiei de relaţii internaţionale al Casei Naţionale de Pensii, prezent ieri la o conferinţă organizată de firma de consultanţă şi audit PwC.
"Printre destinaţiile în care au fost detaşaţi cei mai mulţi salariaţi români se numără în prezent Germania (cu peste 19.800 de români - n.red.), Franţa (aproape 5.000 de angajaţi din România lucrează pentru statul francez- n.red.) şi Italia (cu puţin peste 4.000 de angajaţi români- n.red.), potrivit studiului realizat de Casa Naţională de Pensii, pe baza certificatelor de asigurare depuse de angajaţii români care lucrează în străinătate", a spus Munteanu.
În majoritatea cazurilor, consultanţii spun că românii care sunt trimişi ca "detaşaţi" (n.red.- angajaţi care au de îndeplinit o sarcină în altă ţară pe o perioadă determinată) de companiile de pe plan local ţintesc posturile care necesită specializare, aşa cum se întâmplă în industrie, construcţii, IT sau chiar transporturi.
"România furnizează de obicei specialişti în postura de detaşaţi, dar în mare parte pentru programe de training sau pentru a ocupa poziţii de middle management, foarte rar aceştia sunt trimişi în străinătate pentru poziţii regionale sau de top management. În schimb, istoric vorbind, multinaţionalele care şi-au extins activitatea în România şi-au adus în general manageri de top, fie pentru că pe plan local nu au găsit competenţe necesare unui astfel de post, fie pentru că aveau mai multă încredere în persoanele pe care le-au «crescut» în cadrul organizaţiei", afirmă Oana Mănuceanu, senior manager în cadrul PwC.
De altfel, Mihaela Mitroi, partener specializat în consultanţă financiară în cadrul aceleiaşi firme de audit, precizează că liberalizarea pieţei forţei de muncă şi scăderea demografică a României vor duce la şi mai multe pierderi în rândul specialiştilor români în următorii ani, ei fiind în căutarea unor salarii mai bune şi a oportunităţilor profesionale pe care ţările din străinătate le pot oferi.
"Estimăm că populaţia României va scădea până la 16 milioane de locuitori în anul 2050, iar mediana populaţiei va ajunge la 48 de ani. Vorbim deci de un proces de scădere demografică şi de îmbătrânire accentuată a populaţiei, care va pune mare presiune pe sistemele de asigurări sociale din România, dar va crea dificultăţi şi pentru piaţa forţei de muncă şi un deficit crescut de specialişti în mai multe domenii", adaugă Mitroi. În acelaşi timp, numărul angajaţilor străini care vin să lucreze în România a crescut în ultimii cinci ani cu aproape 65%, potrivit studiului realizat de Casa Naţională de Pensii. Astfel, la sfârşitul lunii octombrie a acestui an România înregistra peste 900 de detaşaţi străini, cei mai mulţi provenind din ţări precum Germania, Austria, Italia sau Franţa.
"Dacă iniţial liberalizarea accesului pe piaţa europeană a forţei de muncă a fost o oportunitate pentru milioane de români de a pleca la muncă în străinătate în căutarea unui trai mai bun, vedem din ce în ce mai des în ultimii ani şi reversul medaliei. Criza din statele din sudul Europei a dus la creşterea şomajului în aceste ţări, iar cetăţenii europeni caută oportunităţi de angajare şi în alte state din spaţiul comunitar. În fine, această migraţie nu ar fi fost posibilă fără un deficit real de specialişti înalt calificaţi în România, îndeosebi în anumite domenii tehnice (inginerie, IT, servicii profesionale)" mai precizează Mihaela Mitroi.
În ceea ce priveşte costurile pe care trebuie să le suporte angajatorii români în cadrul unui proces de detaşare în raport cu angajatorii din alte ţări Oana Mănuceanu de la PwC spune că acestea sunt similare, dar că multe dintre companiile de pe plan local încă nu sunt destul de pregătite pentru a face faţă acestui proces.
"Nu cred că pentru companiile din România este mai scump să îşi trimită angajaţii în străinătate, însă angajatorii din alte ţări au standardizat foarte mult procesul detaşării şi au o «armată» în spate care se ocupă cu acest lucru. De altfel, şi autorităţile de acolo au mult mai multă experienţă, pe când în România companiile şi chiar statul recurg la alocarea mai multor resurse într-o astfel de situaţie", adaugă Mănuceanu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
