Valorificarea tuturor datelor la care au acces companiile în ziua de astăzi ar putea duce la creşterea cu 12% a veniturilor, alături de reduceri cu 11% ale costurilor, consideră peste 150 de executivi financiari de top (Chief Financial Officers - CFOs), care au participat într-un studiu Horváth, companie de consultanţă în management activă şi în România din 2005.
Potrivit studiului, majoritatea covârşitoare dintre CFOs (81%) sunt dedicaţi transformării companiilor lor într-unele bazate pe date (data-driven), obiectiv pe care îl văd drept o prioritate de top (18%) sau prioritate în creştere (63%).
Din bugetele de transformare ale business-urilor, o medie de 23% pe an este alocată obiectivului de a deveni „data-driven companies”. Transformarea companiilor, pentru a deveni „data-driven”, este un obiectiv pe care consideră că îl pot atinge 76% dintre executivii financiari de top (CFOs).
„Majoritatea executivilor la nivel de CFO sunt conştienţi că edificarea unei culturi a datelor în companiile lor va avea beneficii care se pot rezuma în decizii mai bune şi mai rapide, cu efecte măsurabile prin creşterea veniturilor şi reducerea costurilor. Totuşi, pe drumul către statutul de ‘data driven company’, este nevoie de un angajament ferm, de investiţii, precum şi de depăşirea unor piedici, mai ales a unora care ţin de cultura organizaţională”, consideră Anca Moiş, Principal, Horváth România.
În topul beneficiilor pe care le-ar avea o astfel de transformare, 85% dintre CFOs consideră că se află o calitate mai bună a procesului decizional, 71% o sursă de sprijin pentru luarea rapidă a deciziilor, 45% o gestionare mai eficientă a riscurilor respectiv o calitate mai ridicată a serviciilor sau o experienţă personalizată oferită clienţilor.
Totuşi, pentru a ajunge la valorificarea eficientă a datelor, companiile mai au mult de lucrat, deoarece numai 2% dintre ele au dezvoltat deja, la nivel de excelenţă, o „cultură a datelor” - un obiectiv care se traduce prin ansamblul comportamentelor şi convingerilor membrilor unei organizaţii care sunt calificaţi pentru utilizarea datelor, dispun de infrastructura necesară şi folosesc constant datele în procesele decizionale.
În cazul celorlalte companii care au făcut obiectul studiului Horváth, o parte dintre executivii financiari (20%) cred că au dezvoltat o cultură a datelor solidă (20%), altă parte (35%) lucrează activ la construirea unei asemenea culturi, iar alţii (28%) consideră că au efectuat doar primii paşi în direcţia edificării unei astfel de culturi.
Între principalele obstacole în calea construirii unei culturi a datelor în cadrul unei companii se regăsesc: lipsa calităţii datelor - 57%; lipsa infrastructurii de date - 49%; aşa-numita „mentalitate de siloz” (refuzul sau reticenţa de a împărtăşi informaţii între angajaţi sau între diferite departamente dintr-o firmă, generând competiţie şi moral scăzut în echipă, cu efecte negative şi asupra experienţei clienţilor) - 35%; rezistenţa la schimbare - 35%; şi lipsa competenţelor angajaţilor în procesarea datelor - 34%.
La realizarea studiului „The CFOs Path to a Data-Driven Company” au participat peste 150 de CFOs, reprezentând companii din America, Europa (inclusiv România) şi Orientul Mijlociu. Dintre companiile chestionate, 46% înregistrează venituri de peste 501 milioane de euro pe an, iar 56% au peste 1.000 de angajaţi.
