Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene „bate la uşă”: Ce trebuie să facă România pentru economia socială în perioada preşedinţiei Consiliului UE

26 apr 2018 Autor: Bianca Ciocotisan

În contextul în care România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în perioada ianuarie-iunie 2019, este important să milităm pentru o mai bună finanţare a economiei sociale, a declarat joi Irina Sânziana Opincaru, cercetător la Institutul de Economie Socială.

Joi, în cadrul unei conferinţe, a fost lansat brief-ul „Economia socială în programul preşedinţiilor Consiliului Uniunii Europene. Perspective pentru România la Preşedinţia Consiliului UE”, care conţine propuneri pentru preşedinţia Consiliului UE din primul semestru al anului 2019, priorităţi şi idei de evenimentele pe care Guvernul le va organiza în acea perioadă.

„Noi considerăm că acest brief poate îmbunătăţi capitolul social din Afaceri Sociale din documentul României. Nu ne facem mari speranţe că România va avea economia socială ca prioritate, după cum ştiţi trebuie să preluăm o parte din priorităţi de la colegii din faţa noastră (Austria), şi să predăm după aceea colegilor finlandezi, deci există întotdeauna o negociere cu privire la aceste priorităţi, comisie, şi trialog, cum se numeşte acest trio. Sperăm ca România să privească acest domeniu ca unul cheie atât pentru ţară, cât şi pentru Uniune”, a precizat Ionuţ Sibian, director executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, care dezvoltă Platforma de Sprijin RO2019 a societăţii civile.

Potrivit documentului, în contextul Cadrului Financiar Multianual în perioada preşedinţiei, România ar trebui să încurajeze şi suţină formele de economie socială ca prioritate, să direcţioneze atenţia asupra rolului organizaţiilor economiei sociale în sectoarele agricol şi rural, inclusiv explorarea contribuţiei cooperativelor la producerea şi distribuţia produselor agricole.

„Pornind de la punctele centrale ale Declaraţiei de la Madrid şi de la concluziile Consiliului din decembrie 2015 (Promovarea economiei sociale ca factor-cheie al dezvoltării economice şi sociale în Europa) Preşedinţia Română ar putea propune Comisiei Europene să elaboreze un Plan de acţiune cuprinzător pentru economia socială, care să se regăsească în noul Cadru Financiar Multianual”, arată raportul.

O altă directivă pe care România ar trebui să o urmeze în 2019 ar fi solicitarea Comisiei Europene de adaptare a politicilor IMM la nevoile diferitelor forme de întreprinderi, inclusiv întreprinderile din economia socială, şi continuarea şi susţinerea relaţiilor de colaborare şi transfer de know-how între organizaţiile româneşti de economie socială şi organizaţiile europene de acelaşi fel.

„Continuarea eforturilor privind evaluarea şi raportarea rezultatelor sociale şi economice obţinute de aceste entităţi, precum şi continuarea eforturilor de deschidere a pieţei europene pentru produsele şi serviciile furnizate de sector”. De asemenea, „în strânsă legătură cu punctele Declaraţiei de la Madrid, România poate să înceapă un proces de consultare cu instituţiile europene cu privire la modul în care economia socială ar putea contribui la punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale (proclamaţia inter-instituţională adoptată la Summitul de la Göteborg, în 17 noiembrie 2017)”, arată brief-ul.

Cele mai recente date colectate la nivel european arată că economia socială este un domeniu important pentru dezvoltarea economică şi socială a statelor membre UE.

În raportul CESE „Evoluţii recente ale economiei sociale în Uniunea Europeană”, publicat în toamna anului 2017, „regăsim un peisaj înfloritor al acestui sector, care număra în 2015 peste 13 milioane de locuri de muncă (echivalentul a peste 6% din forţa de muncă din UE-28), mai mult de 82 de milioane de voluntari, peste 232 de milioane de membri în cooperative, organizaţii mutuale şi alte entităţi similare şi aproape 3 milioane de organizaţii şi întreprinderi”, a precizat Irina Sânziana Opincaru, autoarea raportului.

Conform brief-ului, în România sectorul economiei sociale înregristrează o creştere constantă. „La sfârşitul anului 2015, sectorul angaja peste 136.000 de persoane - cu 4% mai mult decât în 2012 (FDSC, 2014), în aproape 50.000 de întreprinderi - cu 25% mai mult decât în 2012 (CESE, 2017), incluzând cooperative, case de ajutor reciproc ale salariaţilor sau pensionarilor, societăţi mutuale, asociaţii şi fundaţii şi alte organizaţii de economie socială recunoscute de lege. Mai mult decât atât, peste 3 milioane de cetăţeni români sunt înregistraţi ca membri şi beneficiari direcţi ai acestor entităţi”, arată raportul.

 
Cuvinte cheie:
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
, ECONOMIE SOCIALĂ
, UE
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide