ZF 10 ani de la aderarea la UE. Trei milioane de români au plecat din ţară în ultimul deceniu, devenind cei mai mari investitori străini din România

27 dec 2016 Autor: Adelina Mihai

Profesorul Dumitru Sandu: „Câştigul nu a fost făcut fără suferinţe grele pentru cei care s-au angajat în aventura migraţiei”.

Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe perioadă îndelungată din ţară şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt în alte ţări în ultimul deceniu. Mirajul salariilor mari, dar şi lipsa locurilor de muncă din ţară au determinat populaţia cu vârstă de muncă să părăsească ţară, iar consecinţele au fost deopotrivă pozitive şi negative. Ce a câştigat şi ce a pierdut România din perspectiva fenomenului migraţionist de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent?

„Dacă ne plasăm în poziţia celor care au plecat şi a familiilor lor, atunci câştigul este foarte mare pentru că ei au plecat fie din cauza lipsei locurilor de muncă, fie din cauza salariilor foarte mici. Câştigul acesta nu a fost făcut însă fără suferinţe grele pentru cei care s-­au angajat în aven­tu­ra migraţiei. Nu e vor­ba de câştig fi­nan­ciar pur şi simplu, pentru că ştim că o bună parte dintre cei care s-au întors în ţară au făcut-o pentru că au fost bolnavi, au apărut probleme de familie ş.a.m.d.”, a explicat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Numai în primul an de la aderarea României la Uniunea Europeană România a rămas fără jumătate de milion de locuitori, majoritatea optând să meargă la muncă în state precum Italia sau Spania, unde există şi în prezent cele mai mari comunităţi de emigranţi români. Din 2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 mld. euro, cu mult peste nivelul investi­ţiilor străine din aceeaşi perioadă (de circa 41 mld. euro în ultimii zece ani). „Din pers­pec­tiva celor rămaşi acasă, câşti­gurile au fost mari, pentru că banii veniţi de la migranţi au fost conside­ra­bili şi continuă să fie impor­tanţi. Totuşi, este firesc să ne aştep­tăm la o scădere a volumului remiten­ţelor odată cu creşterea vârstei me­dii a dias­po­rei româneşti în străinătate. Cu cât ro­mâ­nii emigranţi stau mai mult acolo, cu atât vor veni mai puţini bani în ţară”, a mai spus pro­fe­sorul Sandu.

Totuşi, această scădere a remitenţelor este cumva compensată de efectele sociale, culturale şi politice ale experienţei românilor care au migrat în străinătate, fenomenul migraţionist devenind princi­palul factor de modernizare a societă­ţii româneşti. Cel mai bun exemplu în acest sens ar fi votul de la alegerile prezidenţiale din 2014, spune profesorul Sandu, când diaspora a constituit un fel agent colectiv care a condus la o schimbare a rezultatelor.

„Votul a fost altfel, iar tinerii care au circulat în marile oraşe europene au început să aibă raportare mai critică vizavi de administraţie, de Parlament sau de Guvern şi faţă de partidele politice, iar acestea sunt efecte ale modernizării generate de migraţie”, a mai spus profesorul Sandu.

Pe de altă parte, adaugă el, tabloul fenomenului migraţionist ar fi incomplet dacă nu se aduce în discuţie ideea dezvoltării economice inconsistente pe care a cunoscut-o România în această perioadă.

„La nivel local, comunitar şi regional, efectele migraţiei sunt contradictorii. Au scăzut bugetele locale în special în comunele din care au plecat mulţi oameni. Ei nu mai sunt activi în zonele respective şi ca atare taxele încasate de către stat sunt mai mici. Iar această scădere a capacităţii de producţie economică locală nu este compensată de banii din străinătate”, a mai spus Sandu.

De aceea, spune el, tipul de dezvoltare internă care apare în România în legătura cu migraţia nu este sustenabil şi de durată, deoarece a scăzut capacitatea comunităţilor locale de a produce singure.

Migraţia a avut efecte negative şi în ceea ce priveşte alte aspecte ale populaţiei, cum ar fi problemele legate de situaţiile copiilor rămaşi singuri acasă pentru că părinţii le-au plecat la muncă în străinătate sau de creşterea numărului de divorţuri în zonele în care s-au înregistrat plecări mai intense ale locuitorilor.

Pentru a face politici publice mai bune care să atenueze din efectele negative ale migraţiei, guvernele au nevoie de mai multă informaţie, însă o preocupare a autorităţilor pentru realizarea unor sondaje în rândul migranţilor români nu a mai existat din perioada 2007- 2008 încoace.

„O mai bună informare poate conduce la o creare de politici publice mai bune. Sunt echipe întregi de tineri care pleacă să lucreze în agricultură în Olanda, în Marea Britanie, Spania. (...) Dacă în Polonia migraţia se face majoritar prin agenţii de recrutare de forţă de muncă în baza unor contracte, la noi se pleacă la mica înţelegere şi cu riscurile de rigoare”, a mai spus profesorul Sandu.

 

 

 
Cuvinte cheie:
plecare
, romani
, romania
, aderare
, uniunea europeana
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide