Reprezentarea grafică strânge într-un singur loc indicatori ai pieţelor de 6,5 miliarde de euro anual ale cerealelor, cartofilor, podgoriilor şi bovinelor, poziţia în fiecare judeţ a infrastructurii-cheie: tractoarele şi silozurile de cereale şi nivelul de conectare al producţiei agricole primare de principalele puncte de procesare pentru carne, panificaţie, ulei şi lapte.
Harta scoate facil în evidenţă dezvoltarea inegală a pieţei agricole, cu lideri clari în piaţa cerealelor în judeţe precum Timiş, Arad, Dolj, Călăraşi sau Constanţa, cu „motoare“ pentru producţia de cartofi în Harghita, Neamţ sau Suceava şi sanctuare pentru zootehnie în Suceava, Botoşani sau Mureş.
Reprezentarea pe hartă a producţiei de cereale arată că fermierii din Banat şi cei din Bărăgan au cele mai mari recolte, iar primele cinci judeţe în funcţie de recoltă - Timiş, Dolj, Călăraşi, Teleorman şi Constanţa – strâng an de an aproape o treime din recolta totală de cereale a României.
Imaginea pieţei cerealelor scoate la vedere şi judeţe cu mare potenţial de creştere la cereale, dar care au pierdut startul în competiţia cu primii clasaţi. Printre acestea se numărără Galaţi, Giurgiu, Vaslui sau Satu Mare, iar rezultatele mai slabe de aici sunt justificate de fragementarea mai accentuată, investiţiile mai scăzute în fiecare hectar, dar şi suprafeţele mai mici însămânţate.
În universul de producţie de pe piaţa de 1,5 miliarde de euro a cartofilor, arealul de câteva sute de kilometri ce desparte Braşovul de Suceava înseamnă o treime din tot ce se produce în economie. Cel mai mare producător este judeţul Suceava, urmat de Covasna, de Braşov şi de Harghita. Insule de producţie intensivă de cartofi apar şi în Dâmboviţa, unde punctul cheie este comuna Lunguleţu, dar şi în Maramureş, Cluj, Timiş sau Neamţ. Primele zece judeţe în funcţie de producţia de cartofi înseamnă două treimi din întreaga producţie locală.
Distribuţia geografică a şeptelului de bovine este mai echilibrată decât în cazul producţiilor de cereale şi cartofi şi dat fiind faptul ca investiţiile din această piaţă nu depind direct de condiţiile meteo din fiecare regiune sau de specificul solului. Judeţele cu cele mai mari cifre pentru piaţa bovinelor sunt Suceava, Botoşani, Argeş, Iaşi şi Maramureş, iar primele zece cumulează aproape 1 milion de capete, ceea ce înseamnă jumătate din şeptelul total din economie.