România este „condamnată“ să crească cu 5% pe an pentru o perioadă de cel puţin un deceniu pentru a realiza convergenţa cu economiile occidentale.
Cu un PIB per capita la o cincime faţă de statele din vestul Europei, cu o creştere economică estimată la 2,2%, cu doar două companii cu acţionariat local aflate în top 100 exportatori, cu jumătate din populaţia aptă de muncă angajată, cu sisteme de educaţie şi sănătate în cădere liberă, România nu are altă şansă decât să-şi mobilizeze resursele. România a ajuns un simplu furnizor de forţă de muncă slab calificată, care îşi exportă resursele sub formă brută, iar antreprenorii abia mai pot fi identificaţi pe harta businessului local.
După o creştere marginală în ultimii ani şi cu o administraţie pe care clasa de business nu se poate baza, România are nevoie de un plan pe termen lung.
În aceste condiţii, Ziarul Financiar, liderul presei de business din România, a dat startul proiectului „România 5% creştere economică“, prin care a mobilizat clasa de business autohtonă – antreprenorii şi companiile – pentru a crea o platformă de relansare economică. Obiectivul este de a pune pe masă un plan coerent de măsuri care ar asigura convergenţa economiei româneşti şi trecerea la euro în 2019. Viitorul României ca ţară este pus sub semnul întrebării dacă degradarea continuă.
Premise
1. 7.000 de euro PIB per capita faţă de 35.000 de euro PIB per capita mediu în vestul Europei.
2. Creşterea economică estimată astăzi la 2,6% pentru 2014 şi 2,5% pentru 2015 este insuficientă, fiind necesar un ritm cel puţin dublu pentru a avea o recuperare cât mai rapidă a decalajului faţă de Vest.
3. 50% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România sunt deţinute de companii străine.
4. În top 100 exportatori sunt doar două companii cu capital local.
5. Diferenţa dintre Produsul Intern Brut (ce produce România) şi Venitul Naţional Brut (ce rămâne în România) s-a dublat de la 5 mld. lei (1,2 mld. euro) la 10 mld. lei (2,5 mld. euro) între 2010 şi 2012.
6. Resursele naturale sunt exportate sub formă brută, iar amprenta investiţiilor străine în dezvoltarea economică locală este insuficientă.
7. Evoluţia structurală a economiei ne-a adus azi în situaţia de a fi un simplu furnizor de forţă de muncă slab calificată (1 milion de salariaţi din cei 5 milioane sunt plătiţi cu salariul minim).
8. Din 10 milioane de persoane apte de muncă, doar 5 milioane sunt salariate.
9. Gradul de urbanizare a populaţiei este la 52%, neschimbat din 1990 până în prezent.
10. Căderea sistemului de educaţie şi a celui de sănătate alungă românii din România, iar pe cei care rămân îi transformă într-o masă de oameni dependenţi de exterior, de baronii locali sau de politicieni.
10 acţiuni care aduc creşterea PIB-ului
1. Creşterea competenţei în economie şi administraţie: creşterea profitabilităţii companiilor private măcar cu 10% va însemna scoaterea la lumină a unor profituri de un miliard de euro (astăzi pierderile tuturor companiilor din România se ridică la 10 miliarde de euro). Rezultă un plus de 0,2% din PIB.
2. Guvernanţa corporatistă în companiile de stat: companiile de stat au afaceri totale de circa 10 miliarde de euro şi un rezultat final în 2013 de 100 milioane de euro. Cu o mai bună administrare se obţine un miliard de euro profit, ceea ce înseamnă 0,2% în plus la PIB.
3. Eliberarea activelor îngheţate: crearea unui fond suveran care să includă fonduri din vânzarea/concesionarea de resurse, acţiuni la companiile din energie rămase în proprietatea statului şi activele funciare. Există potenţial ca acest fond să aibă o capitalizare de 2-3 miliarde de euro, iar listarea pe bursa ar atrage investitori. Rezultă un plus 0,1% din PIB.
4. Crearea şi reţinerea de valoare adăugată în economie: dublarea investiţiilor străine, dintre care în principal în IT şi componente auto, ar însemna creşterea de la 2 la 4 miliarde de euro. Exemplul TRW Automotive/airbaguri/ Roman /500 de locuri de muncă trebuie multiplicat printr-un program „Oraşe atrag investitori“. Încă 100 de astfel de investiţii în 2 ani ar însemna încă 0,2% din PIB.
5. Scoaterea la vânzare a creditelor neperformante de către bănci, în valoare de 12 miliarde de euro, ar însemna aducerea la PIB a încă 0,1% prin efectul de includere în circuitul economic al activelor imobiliare/comerciale/industriale astăzi blocate.
6. Susţinerea primilor 100 de exportatori cu capital local pentru dublarea exporturilor lor în următorii cinci ani. Acum doar două companii cu capital local se află în top 100 exportatori români. Pentru aceasta este necesară înfiinţarea unei agenţii „Export România“ care să reprezinte extern interesele exportatorilor locali. Rezultă un aport la PIB de 0,2%.
7. Programul de investiţii în educaţie pentru IT&C care să crească de cinci ori numărul de absolvenţi anual de IT&C în următorii zece ani. România trebuie să treacă de la sectorul primar (30% din populaţie ocupată cu agricultura) într-o singură generaţie, la sectorul terţiar, pentru că nu există suficiente capacităţi industriale care să absoarbă forţa de muncă tânără, ceea ce se poate face numai prin educatie. Rezultă un plus de 0,1% din PIB.
8. Analiza practicilor de transfer pricing ale multinaţionalelor şi evaluarea unei măsuri de scoatere la lumină a profiturilor acestora. Companiile străine au afaceri de 125 mld. euro pe an în România, adică 50% din totalul cifrei de afaceri de 250 mld. euro a companiilor din România. Rezultă un plus de 0,1% din PIB.
9. Intensificarea exporturilor de produse agroalimentare procesate (din 4 mld. euro exporturi, 2 mld. euro sunt cereale şi animale vii). Având în vedere creşterea accelerată a sectorului în ultimii 5 ani (de la 1 mld. euro la 4 mld. euro), putem avea dublare în următorii cinci ani. Impact anual în PIB: plus 0,2%.
10. Aducerea a 200.000 de angajaţi anual din economia subterană şi din mediul rural pe piaţa oficială a muncii, astfel încât în 5 ani să avem 6 milioane de angajaţi în total, faţă de 5 milioane în prezent. Impact de 0,1-0,2% din PIB.
Unde suntem în europa
Evoluţia Produsului Intern Brut ($/capita/an)
România a avut anul trecut un PIB per capita de aproape 9.000 de dolari, printre cele mai scăzute din regiune şi a cincea parte din PIB-ul per capita al Germaniei, cea mai puternică economie europeană. România mai are de recuperat până să ajungă la nivelul record din 2008. PIB-ul a crescut timid, iar fără un avans anual de 5% nu va reuşi să recupereze din decalajul faţă de restul statelor europene.
Faţă de Polonia, care datorită evoluţiei pozitive din timpul crizei şi-a câştigat renumele de „miracolul economic al Europei“, România se află o diferenţă de 50%, în timp ce Cehia are un PIB dublu faţă de România. Doar PIB-ul bulgarilor este mai redus în UE, cu un nivel de 7.300 de dolari per capita în 2013.
