♦ Trendul începe să aibă în vedere mai multe linii de business, fie complementare, fie complet diferite, pentru ca antreprenorii să îşi poată susţină nevoia de capital ♦ Dezvoltarea este în continuare o prioritate care capătă contur în funcţie de oportunităţile care apar ♦ Forţa de muncă este o problemă care se resimte şi în Ploieşti, împreună cu inflaţia şi cu efectele tot mai negative din zona agriculturii, dar optimismul este la cote înalte.
Antreprenorii din Ploieşti şi-au structurat businessurile pe mai multe linii de business, segmentele fiind fie în completarea celor iniţiale, fie complet diferite, ceea ce ajută companiile să îşi securizeze capital pentru dezvoltare, în timp ce oportunităţile sunt urmărite pe toate direcţiile. În acelaşi timp, finanţarea este o necesitate pentru ca investiţiile să se contureze mai accentuat în dezvoltarea viitoare a businessurilor şi în ciuda inflaţiei, a perspectivelor mai puţin pozitive din anumite zone de activitate, precum agricultura sau lipsa forţei de muncă în domeniul transporturilor de persoane, antreprenorii se uită către viitor cu optimism şi pariază pe tehnologia în agricultură, energia verde şi maşini electrice în zona transportului de persoane, în timp ce strategiile pot duce şi către zona agro-zootehnie, un segment care nu a mai beneficiat de prea multă susţinere de câţiva ani. Acestea sunt doar câteva din concluziile la care au ajuns antreprenorii, alături de reprezentanţii din domeniul bancar prezenţi la conferinţa ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Ploieşti.
Cristian Tudor, acţionar, Fresh Microgreens, a spus în cadrul conferinţei că acum direcţia companiei este orientată către construirea spaţiilor de producţie acolo unde este necesar produsul, dând ca exemplu prima seră verticală din Europa de Est, pe care societatea a construit-o în Ploieşti pentru Kaufland.
„Noi ne concentrăm acum spre direcţia în care ne construim singuri spaţiile de producţie şi le punem acolo unde este necesar produsul. De exemplu, în România avem câteva companii foarte mari care ambalează doar rucola, spanac, plante aromatice şi tot felul de salate pe care le aduc în mare parte din Italia. Nu este nici măcar un singur producător în România care să facă rucola. Un singur client de la noi a contractat deja 200 tone pe an. Suntem singurul fermier care nu a făcut nici măcar sera încă, dar avem contractate
200 de tone pe an. Aceasta este o metodă în care noi creştem oriunde în lume. Deja în ultimii ani am investit aproape 2 mil. euro în direcţia aceasta. Avem prima seră verticală din Europa de Est, făcută în Ploieşti pentru Kaufland“, a explicat Cristian Tudor.
Din perspectiva lui Octavian Paltanea, director dezvoltare, Grup Carmistin, investiţiile pe care grupul său le-a făcut începând cu anii 2016-2017 şi-au văzut efectele şi randamentele, mai ales în perioadele dificile de criză, când utilităţile au avut o creştere fulminantă.
„Noi am reuşit să ne ţinem un cost destul de jos, să avem o stabilitate a preţului, a capitalului uman şi investim în continuare, mai ales în capital uman. Încercăm să aducem din universităţi, din cadrul academic să facă internship la noi şi să sperăm să îi integrăm în businessul nostru. Suntem o organizaţie cu angajaţi foarte tineri. Peste 60% din angajaţi au sub 40 de ani. Anul trecut ponderea tindea către genul feminin. Anul acesta a sărit puţin peste jumătate, 51% bărbaţi, 49% femei“, susţine Octavian Paltanea.
În ceea ce priveşte zona bancară, Adina Călin, director produse, CEC Bank, a explicat că la nivel de ţară există foarte multe companii, dar foarte puţine sunt bancabile, iar unul din lucrurile pe care ar trebui să le conştientizăm este că banii companiei ar trebui să rămână ai companiei.
„La nivelul ţării noastre avem foarte multe companii, dar foarte puţine bancabile. Vedem de multe ori teorii de genul că banii companiei sunt banii noştri. Ar trebui să ne limităm puţin. Fondurile europene ne pot ajuta pe viitor pe noi ca ţară şi ca şi companii, dar şi atunci când se depune pentru un proiect pe fonduri europene este nevoie să avem anumiţi indicatori. Pentru acest lucru trebuie să construim businessuri sustenabile“, a explicat Adina Călin.
Adina Călin, director produse, CEC Bank
► Încurajăm acest pilon al economisirii. Dincolo de creditare este unul dintre principalii piloni ai băncii. Noi în ultimii 4 ani am avut această strategie de a fi în mintea clienţilor noştri când au o sumă de plasat. Lucrul acesta s-a văzut şi în cifre. Comparativ cu mijlocul anului trecut, în iunie 2023 aveam o creştere de aproximativ 28% la partea de depozite ajungând la un sold de peste 60 mld. lei.
► În zona de companii la fel observăm poate o reticenţă în partea de credite de investiţii, însă prin compensare practic avem o creştere a cererilor pe partea de capital de lucru, de linii de credit. În prima jumătate a anului am acordat undeva la 4 mld. lei credite pentru zona de companii şi în jur de 1 mld. lei pentru partea de persoane fizice.
► Suntem într-o zonă de stagnare a dobânzilor, cu toate acestea vedem că există cerere la nivelul pieţei, ceea ce până la urmă ne bucură. Lucrul acesta ne-a ajutat ca în primele şase luni să avem o creştere a activelor de 29% şi să ne ducă chiar pe locul 4 în clasament.
Gabriel Pralea, director, direcţia de administrare a reţelei teritoriale, CEC Bank
► Finanţarea pe care noi am adus-o în economie până la finalul lunii noiembrie este aproape 11 mld. lei, 8,8 mld. lei către companii şi 1,8 mld. lei către persoane fizice. Avem cam cu 15% mai multe tranzacţii finanţate anul acesta.
► Este drept că în sectorul de retail volumele sunt mai mici şi ele sunt mai mici pe seama creditelor ipotecare. Şi eu cred că în acest moment preţurile se păstrează la un nivel destul de linear tocmai pentru că românii văd investiţiile imobiliare ca o variantă de investiţie, adică dacă ai cash să te duci şi să investeşti pentru că dincolo de evoluţia preţului, cred că în continuare în România, raportul între puterea de cumpărare şi preţul pe metrul pătrat este foarte bun.
► Momentan, la nivelul reţelei teritoriale, strategia noastră este să rămânem în aceleaşi repere. De exemplu, în Prahova avem 27 de unităţi bancare în acest moment, adică un număr foarte ridicat.
Cristian Tudor, acţionar, Fresh Microgreens
► Noi ne concentrăm acum spre direcţia în care ne construim singuri spaţiile de producţie şi le punem acolo unde este necesar produsul. Un singur client de la noi a contractat deja 200 tone de rucola pe an înainte de a face sera.
► Astăzi, noi suntem o companie care combină agricultura clasică cu cea bazată pe tehnologie, partea inovatoare care face ca businessul să fie unul sustenabil şi să aibă foarte multe principii în această zonă în care Ultragreens este un subiect care atrage atenţia investitorilor privaţi, dar şi colaborări cu alte forme de finanţare.
► Deja în ultimiii ani am investit aproape 2 mil. euro în direcţia aceasta. Avem prima seră verticală din Europa de Est, făcută în Ploieşti pentru Kaufland.
► Putem să producem şi noi, dar în toţi aceşti ani în care am făcut producţie concomitent cu R&D, ne-am dat seama că agricultura pe care ne-am dorit noi să o facem este o agricultură care ar trebui să se bazeze pe foarte multă tehnologie şi KPI.
Cristian Stancu, acţionar, Maristar
► Eu sunt proprietarul grupului de firme Maristar. Acţionăm pe două linii majore, partea de construcţii unde suntem dezvoltatori imobiliari şi antreprenori generali în domeniile de infrastructură publică şi pe partea cealaltă, HORECA, avem restaurante în Ploieşti şi Bucureşti şi vedem foarte bine starea economiei bazată pe stabilitate politică, investiţii foarte mari în domeniile publice, în toată infrastructura.
► Avem livrate peste 1.200 de apartamente, acestea sunt antecontractate înainte de a ne apuca de construcţii.
► Clasa de mijloc în judeţul Prahova este foarte bine conturată, cu un nivel salarial bun. Este Universitatea de Petrol şi Gaze, de unde ies ingineri petrolişti. Cei care lucrează afară au salarii şi de 10.000 dolari pe lună, iar cei care sunt în România nu câştigă salariul minim pe economie, ci undeva spre mediu. Ei trebuie să mai facă ceva ca să se apere împotriva inflaţiei. Cum te aperi de inflaţie, făcând investiţii, care îşi aduc o valoare adăugată.
Ramona Ivan, director, direcţia relaţii cu instituţii naţionale şi internaţionale, CEC Bank
► Dacă aş face o retrospectivă, unde suntem acum în decembrie 2023 şi ce urmează în 2024 este un final de câteva zile în care mai funcţionează programul IMM Invest, programul guvernamental care a fost sub umbrela COVID, acum sub umbrela războiului din Ucraina şi care ştim bine că începând cu 2024 nu o să mai fie. Sunt alte forme de sprijin şi la nivel guvernamental.
► Chiar aici mă gândeam că în Prahova este unul din cele 6 judeţe în care în 20 decembrie va fi deschisă o măsură pentru IMM-uri, pentru dezvoltare durabilă, creare de locuri de muncă, respectiv program operaţional tranziţie justă.
► Ce am învăţat în 25 de ani pe fonduri europene este că indiferent cât ar fi componenta nerambursabilă, tot timpul mai este nevoie de o contribuţie personală şi de obicei este vorba de a-ţi folosi contribuţia dacă ai nevoie pentru alte necesităţi şi de a merge la o bancă să te cofinanţezi, să iei un credit punte, să finanţezi ce nu este eligibil, dar este corect şi bine de făcut în proiect.
Octavian Paltanea, director dezvoltare, grup Carmistin
► Noi am reuşit să ne ţinem un cost destul de jos, să avem o stabilitate a preţului, a capitalului uman şi investim în continuare, mai ales în capital uman. Încercăm să aducem din universităţi, din cadrul academic să facă internship la noi şi să sperăm să îi integrăm în businessul nostru. Suntem o organizaţie cu angajaţi foarte tineri. Peste 60% din angajaţi au sub 40 de ani. Anul trecut ponderea tindea către genul feminin. Anul acesta a sărit puţin peste jumătate, 51% bărbaţi, 49% femei.
► Anul trecut am închis consolidat cifra de afaceri la 1,2 mld. lei. Noi spunem că anul 2023 va fi un an mai bun decât anul trecut. În domeniul de food business, mai ales în perioadele de criză, atât timp cât le gestionezi corect, partea de cost şi business intelligence, nu ai cum să nu câştigi. Noi am avut o creştere rapidă, dar sănătoasă bazată foarte mult pe investiţii.
► Pe linia de porc anul trecut s-a închis balanţa comercială cu un deficit de 82%. Noi am consumat undeva la 8,4-8,5 milioane de capete de carne de porc şi am produs 3,2 milioane.
Rodica Papuc, account manager, Ave Diana
► Am înfiinţat firma Ave Diana acum 32 de ani. Astăzi suntem un grup de firme şi pot spune că sunt mândră cu investiţia făcută în maşinile electrice omologate, este o fabrică a fiului meu şi cred că este primul omologat pe acest tip de maşini electrice. Sunt maşini de transport persoane, cu un număr mai mare de 8 locuri.
► Avem şi transport de marfă, iar transportul de persoane l-am crescut anual. Acum avem aproximativ 200 de maşini şi fac transport de persoane în Prahova, Braşov şi judeţele limitrofe. Este un lucru bun, înseamnă că industria merge.
► Deocamdată nu avem toată infrastructura de care avem nevoie pentru a utiliza maşinile produse de noi în flota noastră. Au o autonomie de 400 km.
► Eu cred că se va pune accent mult pe industria producătoare de energie verde. Tot timpul este problema încălzirii globale şi ce se întâmplă la nivel global. Asta aş vedea eu ca şi dezvoltare în multe domenii.
