Parlamentul grec a votat în urmă cu o săptămână un nou set de măsuri de austeritate pentru a se asigura că Grecia va primi un al doilea ajutor financiar extern, însă noile măsuri, care se adaugă celor luate în valuri succesive în ultimii doi ani, au scos în stradă zeci de mii de demonstranţi. Rezultatul a fost că 150 de magazine au fost jefuite, 48 de clădiri au fost incendiate şi aproximativ 100 de persoane au fost rănite, dintre care 68 de poliţişti.
Pachetul de măsuri de austeritate include, printre altele, tăieri de pensii de 300 de milioane de euro, reducerea cu 22% a salariului minim, în prezent de 750 de euro pe lună, şi diminuarea cu 150.000 a numărului salariaţilor din aparatul de stat până în 2015. Pachetul conţine şi reduceri bugetare de 3,3 mld. euro doar pentru acest an.
În Grecia, o ţară cu 11 milioane de locuitori, 1,02 milioane de persoane, adică 20,9% din populaţia activă, sunt şomere. Pentru tineri, situaţia este şi mai dramatică, rata şomajului în rândul lor fiind de 48%.
Afacerile mici n-au şanse într-o economie austeră
Pe măsură ce criza din Grecia se adânceşte, structura socială prezintă semne de degradare, ridicându-se întrebarea câtă austeritate mai pot suporta grecii, scrie Financial Times.
Economia Greciei va scădea probabil cu 5% anul acesta după o prăbuşire de 16% în ultimii trei ani, iar declinul va continua din cauza măsurilor de austeritate, afectând mediul de afaceri. Confederaţia Naţională a Comerţului grecesc estimează că anul acesta vor fi desfiinţate 160.000 de locuri de muncă în sectorul de profil, în condiţiile în care declinul constant al veniturilor disponibile a dus la scăderea accentuată a cererii şi implicit a afacerilor firmelor şi la creşterea numărului de falimente. Ca urmare a condiţiilor dificile de afaceri, aproximativ 60.000 de magazine se vor închide anul acesta după ce alte 60.000 de unităţi s-au închis de la începerea crizei.
Băncile sunt în prima linie a frontului
Teama de problemele care ar putea să apară dacă Grecia iese din zona euro şi neîncrederea generală în bănci au făcut ca populaţia să retragă sume masive, fără precedent, din depozitele constituite la bănci.
Instituţiile de credit elene sunt cele mai afectate de schema de conversie a datoriei statului. Principalii creditori ai Greciei sunt National Bank of Greece, cu 13,2 mld. euro, şi Eurobank EFG, cu 9 mld. euro. În urma noului acord de bailout, cele două bănci vor raporta în bilanţuri pierderi de până la 70%.
În afara creditorilor eleni, băncile franceze şi germane deţin ponderea cea mai mare a datoriilor Greciei. Banca franceză BNP Paribas a anunţat că a şters deja 75% din datoria publică a Greciei. Totodată, banca germană Commerzbank a întâmpinat dificultăţi în obţinerea de finanţare din cauza ponderii mari a obligaţiunilor greceşti din bilanţ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
