Special

Conferinţă EY, Ziarul Financiar şi Business Magazin: 25 de întrebări pentru viitorul României. Cum creăm mai mulţi antreprenori, cum evităm capcana venitului mediu. Educaţie, antreprenoriat, inovaţie şi tehnologie - în jurul acestor cuvinte poate fi construit viitorul

Autor: Roxana Rosu

24.05.2017, 00:07 1662

Drumul pe care l-a parcurs Ro­mâ­nia în ultimii 20-25 de ani este fabulos, schimbările prin care a trecut sunt uriaşe privite la scara istoriei şi, dincolo de pro­blemele pe care încă le are de rezolvat, viitorul are toate şansele să arate bine dacă profităm de oportunităţile actuale şi dacă in­vestim sustenabil acolo unde este nevoie, sunt de părere participanţii la conferinţa organizată de EY, Ziarul Financiar şi Business Magazin „25 de întrebări pentru viitorul României“.

Întotdeauna primul pas pentru rezolvarea unei probleme este identificarea ei şi găsirea unor soluţii, aceasta fiind şi premisa proiec­tu­lui lansat de EY, care invită oamenii de afaceri, dar nu doar pe ei, să pună o întrebare pentru viitor.

„Lansăm proiectul 25 de întrebări pentru vi­ito­rul României prin care vom indentifica şi cele mai bune răspunsuri pentru acestea. Acest tip de proces generează schimbarea. Puteţi pos­ta pe portalul 25deintrebari.ro întrebările dvs pen­tru viitorul României. Cele mai bune 25 vor fi identificate şi vom căuta răspunsurile, pu­blicate într-o carte, lansată în toamnă, un do­cument strategic pentru îmbunătăţirea com­pe­titivităţii ca ţară“, a explicat Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

În cazul lui, întrebarea ar fi „cum putem evita capcana veniturilor medii“, în condiţiile în care, potrivit Băncii Mondiale, doar 13 ţări au reuşit să facă un salt de succes de la cate­go­ria de ţară cu venituri medii la cea cu venituri mari. Succesul lor este o dovadă că soluţii exis­tă, dar că foarte uşor procesul poate fi con­dam­nat de erori. „Când investeşti în inovaţie şi teh­no­logie trebuie să ţii cont de structura eco­no­miei. Când dreptul de proprietate intelectuală, le­gislaţia nu sunt bine puse la punct, investiţiile au impact limitat“, a mai spus Bogdan Ion.

În principiu, întrebările imaginate de par­ticipanţii la conferinţă au acoperit o paletă extinsă de domenii, de la „cum finanţăm sus­te­na­bil“ la „de ce este şomajul aşa mare în rân­dul tinerilor“, trecând prin „ce finanţăm de fapt în viitor“ şi „cum poate profita România de avansul automatizării şi de robotică“. O do­vadă clară a problemelor variate cu care piaţa lo­cală încă se confruntă, dar şi a şansei uriaşe pe care o are România de a se dezvolta.

„Întrebarea mea pentru viitorul Ro­mâniei este: cum finanţăm suste­nabil tot ce e de făcut, în infras­truc­tură, educaţie, ca să ajungem la ni­velul de bunăstare dorit? Anumite resurse nu le folosim destul, de exemplu fon­durile euro­pe­ne. Trebuie să existe o viziune, un plan despre cum finanţăm. Sistemul bancar finanţează prea mult statul şi prea puţin economia reală“, este de părere Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank. În opinia lui, viitorul României depinde în mare măsură de capacitatea de a crea un capital românesc, de a dezvolta piaţa de capital. Şi la fel de mult de ambiţie, de planificare şi investiţii în educaţie.

Învăţământul este o temă recurentă în rândul oamenilor de afaceri prezenţi la eveniment, o condiţie esenţială pentru ca România să crească şi să elimine diferenţa dintre ea şi ţările occidentale.

„La întrebarea în ce să investim în viitor, aÅŸ pune pe primul loc învăţământul ÅŸi pe al doilea inovarea ÅŸi antrepre­noriatul. Åži trei, ar trebui să ne ocupăm de modernizarea cadrului de reglementare pentru a stimula com­peti­tivitatea“, spune Cătălin Stancu,  director ge­neral al Electrica. ÃŽn acelaÅŸi timp, România tre­buie să profite de independenÅ£a energetică de care beneficiază ÅŸi să investească în tehnologii moderne, care cresc competitivitatea în acest sector.

„România poate ajunge la o poziţie de hub regional de energie. Unul dintre motivele pentru care nu s-a realizat încă este că, într-o economie nu foarte stabilă, e greu să te gândeşti la investiţii de 10 miliarde euro şi cu o perioadă de recuperare a investiţiei de 25-40 de ani. E un zid în faţa dezvoltării tehnologiei pe zona asta. Dar nu cred că e singura opţiune. Sunt şi tehnologii care nu presupun riscuri aşa mari“, a adăugat Cătălin Stancu.

O altă problemă majoră pentru viitor este migraţia tinerilor de valoare în străinătate, pe de-o parte, şi şomajul foarte mare în rândul celor rămaşi în ţară, pe de altă parte. Cătălin Păuna, senior eonomist la Banca Mondială atrage astfel atenţia că sunt mulţi tineri care nu participă la economia României, care nu sunt nici angajaţi, nici în educaţie, nici în training. „E un procent foarte mare, de 20%. Ei trebuie să fie motoarele creşterii viitoare. Rata sărăciei este de 10 ori mai mare la persoanele cu învăţământ primar decât la cei care au absolvit învăţământ terţiar“.

În acelaşi timp, un număr foarte mare de tineri a plecat din ţară şi pentru a-i aduce înapoi ar fi nevoie de crearea unor firme care să asigure un mediu de muncă similar cu cel de afară, nu doar legat de salarii, ci bazat pe meritocraţie. „România ori devine o ţară low-cost, ori devine o ţară-boutique, care excelează pe anumite domenii, ca Slovenia. Nu cred că am ajuns acolo, nu cred că promovăm oamenii doar bazat pe merit“, crede Daniel Dines, CEO al UiPath. În opinia lui, România ar trebui să parieze pe tehnologie, pe automatizare, revoluţia tehnologică şi socială care are loc la nivel global acum fiind o oportunitate uriaşă.

De partea cealaltă, tinerii antreprenori, fondatorii de startup-uri şi de ONG-uri oscilează între optimism şi pesimism cu privire la viitor, amintind de paşii uriaşi făcuţi de România în ultimii 20 de ani, dar şi de paşii uriaşi pe care încă îi are de făcut.

„Cea mai acută problemă din România este că un număr foarte mare de oameni au puterea prin pix şi frânează dezvoltarea. Avem autostrăzi, fabrici, în pix. Proiecte, doar pe hârtie. În plus, oamenii nu sunt lăsaţi să muncească, nu sunt susţinuţi să facă mici afaceri de familie“, a comentat Ionut Budişteanu, inginer şi inventator.

În plus, României pare să îi lipsească ambiţia, un skill care trebuie predat din şcoală, şi la fel de rapid trebuie să renunţe la sen­ti­mentul de inferioritate care caracterizează mulţi cetăţeni. Amintind de acest lucru, Mihai Toader Pasti, manager de proiect la EFdeN, consideră că românii tind să fie optimişti în mod greşit şi ciclic fac aceleaşi greşeli. „Va fi o criză a sustenabilităţii şi ne va lovi la fel ca şi criza financiară. Nu vedem problemele care se întâmplă încet şi nu sunt evidente, cele legate de mediu, aspecte sociale, egalitatea de sexe“.

Pe un ton mai optimist, Octavian Pascu, consultant senior, Departamentul de Asis­tenţă în Afaceri EY România, crede că viitorul României arată bine, chiar dacă lucrurile nu se vor îmbunătăţi pe cât de repede am vrea, fiind vorba de mentalităţi care trebuie schimbate, un proces care nu se întâmplă peste noapte.

Până la urmă, pentru a evalua mai bine prezentul şi a prognoza mai corect viitorul, trebuie să aruncăm o privire în trecut şi să ne amintim cum arăta lumea în urmă cu 100 de ani sau România în urmă cu 20 de ani. „Dacă mă uit în urmă, acum 60 de ani în SUA femeile de culoare nu puteau sta lângă un alb în autobuz. La scară istorică, ce a făcut Ro­mâ­nia în 20 de ani este foarte mult. Frustrarea este că se putea face mai mult, mai rapid, dar de prin 2012-2013 tot mai mulţi oameni sunt in­te­resaţi de ce se întâmplă cu ţara asta“, concluzionează Elena Calistru, preşedintele Funky Citizens.

Şi, în final, tinerii antreprenori spun că, dincolo de dilema român vs european, în ţară vs afară, întrebarea pe care trebuie să şi-o pună fiecare când îşi planifică viitorul este unde pot avea mai mult impact. Şi să construiască ceva în acel loc.

 

Bogdan Ion, country managing partner, EY Romania

♦ Lansăm proiectul „25 de întrebări pentru viitorul României“ prin care vrem să identificăm cele mai bune răspunsuri pentru acestea. ÃŽntrebarea mea pentru România este cum putem evita capcana veniturilor medii. Banca Mondială  arată că doar 13 ţări au reuÅŸit să facă saltul de la categoria ţărilor cu venituri medii spre cele mari. Când investeÅŸti în inovaÅ£ie ÅŸi tehnologie, trebuie să Å£ii cont ÅŸi de structura economiei. Când dreptul de proprietate intelectuală ÅŸi legislaÅ£ia nu sunt bine puse la punct, investiÅ£iile au impact limitat. Este esenÅ£ial accesul la pieÅ£e de capital, pentru a stimula creÅŸterea. Åži, nu în ultimul rând, este importantă ÅŸi demografia. Cele mai bune 25 de întrebări puse vor primi ÅŸi răspunsuri, publicate într-o carte, lansată în toamnă, un document strategic pentru îmbunătăţirea competitivităţii ca Å£ară.

 

Steven van Groningen, preÅŸedinte, Raiffeisen Bank

♦ Întrebarea mea pentru viitorul României este cum finanţăm sustenabil tot ce e de făcut, în infrastructură, în educaţie, ca să ajungem la nivelul de bunăstare dorit. Anumite resurse nu sunt folosite destul, de exemplu fondurile europene. Trebuie să existe o viziune, un plan despre cum finanţăm. Sistemul bancar finanţează prea mult statul şi prea puţin economia reală.

♦ Trebuie să creăm un capital românesc, să dezvoltăm piaţa de capital, despre care vorbim de ani de zile. Peste 90% este finanţarea bancară, ceea ce este nesustenabil. Statul se îndatorează pentru cheltuieli curente, care vor fi plătite de generaţiile viitoare. Nu e destul să vorbim despre potenţialul României. E ca un copil cu talent. Fără ambiţie nu ajungi nicăieri. Şi ambiţia lipseşte. România ar putea fi a noua economie europeană în 20 de ani, dar e nevoie de un plan.

 

Cătălin Stancu, director general, Electrica

♦ Întrebarea mea este „ce să finanţăm pentru viitor?“, care ar fi primele trei domenii în care să investim pentru a deveni semnificativ mai competitivi regional. Unde ne vedem peste 10 ani? Ar trebui să începem cu învăţământul, apoi ar fi inovarea şi antreprenoriatul. Şi apoi modernizarea cadrului de reglementare pentru a stimula competitivitatea. România este pe locul trei din perspectiva independenţei de resurse energetice externe şi putem construi pe asta, avem avantaj competitiv. România poate ajunge la o poziţie de hub regional de energie, de care s-a tot discutat, dar nu s-a întâmplat. Unul din motive este ca într-o economie nu foarte stabilă să te gândeşti la investiţii de 10 miliarde euro şi cu o perioadă de recuperare a investiţiei de 25-40 de ani. E un zid în faţa dezvoltării tehnologiei pe zona asta. Dar nu cred că e singura opţiune. Sunt şi tehnologii care nu presupun riscuri aşa mari.

 

Mihai Marcu, preÅŸedinte, MedLife

♦ Întrebarea mea pentru viitorul României este care sunt cele cinci aeroporturi pe care le dezvoltăm în următorii ani. Care sunt cele cinci taxe pe care să le păstrăm? Cele cinci aeroporturi: Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa. Cele cinci taxe pe care le-aş păstra în viitor: impozitul unic, TVA, taxele de investiţii, care sunt foarte bune. Cam atât. Să avem o pauză legislativă de cinci ani, să ne putem face businessul. Avem nevoie de medici de familie care să te direcţioneze. 90% din diagnostic nu mai este clinic, este paraclinic, imagistică şi laborator. E nevoie de o simbioză. România are nevoie de spitale regionale şi medicină primară.

 

Cătălin Păuna, senior economist, Banca Mondială:

♦ Întrebarea mea pentru viitorul României este, în condiţiile de convergenţă economică cu Europa, de ce şomajul la tineri e aşa ridicat? Ne apropiem de 60% de venitul mediu din UE, ne apropiem de Ungaria, Polonia, ne-am decuplat de Bulgaria. Dar sunt mulţi tineri care nu participă la economia României. Sunt tineri care nu sunt nici angajaţi, nici în educaţie, nici training. E un procent foarte mare, de 20%. Ei trebuie să fie motoarele creşterii viitoare. Rata sărăciei este de 10 ori mai mare la persoanele cu învăţământ primar decât la cei care au absolvit invăţământ terţiar. Nu putem avea o ţară performantă fără un sector public performant. Pentru a moderniza administraţia, ai nevoie de oameni, procese şi tehnologie de calitate. E nevoie de salarii tentante, sectorul public să se bată cu cel privat pentru oameni, încrederea că acel absolvent va avea o carieră pe termen lung.

 

Daniel Dines, CEO, UiPath

♦ Întrebarea mea pentru viitorul României este legată de tehnologie. Sunt mulţi care văd un viitor sumbru, în care oamenii sunt înlocuiţi de roboţi. Dar întrebarea este: dacă acest lucru nu este o oportunitate pentru România? Şi de ce se întâmplă asta? Este un moment astral în istoria omenirii, cu schimbări profunde. Avem parte de o revoluţie socială, dar şi tehnologică. Problema noastră este că România face follow-up după firme americane la 10 ani distanţă. Trebuie să avem un program in universităţi de dezvoltare în tehnologie. Cerere de oameni e foarte mare, dar nu se găsesc specialişti suficienţi.

♦ România ori se duce pe low-cost country, ori devine un boutique country, care excelează pe anumite domenii, ca Slovenia. Din păcate, parcă ne ducem spre low-cost.

 

Alex Milcev, partener EY, lider al Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică

♦ România e pe locul 50 din 180 de ţări la plata taxelor şi ce presupune acest lucru. Anul trecut, în România un contribuabil avea nevoie de 220 de ore pe an pentru plata taxelor, anul acesta 160 de ore. Cum putem reduce la 30 de ore sau sub în 5 ani? Dacă am ajunge aici, România ar ocupa primul loc în lume în uşurinţa de a plăti taxele şi asta ar atrage atenţia investitorilor.

♦ Accesul la informaţii este esenţial. Accesul la soluţii pentru probleme este foarte rapid azi.

♦ Avem oportunităţi mari în România, tocmai pentru că avem probleme de rezolvat, putem găsi soluÅ£ii.  Cred că în 10 ani lucrurile din România vor fi complet diferite faţă de 2017. Să ne uităm unde eram acum 20-25 de ani. Cetăţean român sau european? Nu se exclud, nu e un conflict intre ele.

 

Ionut BudiÅŸteanu, inginer ÅŸi inventator

♦ Cea mai acută problemă din România este că un număr foarte mare de oameni au puterea prin pix şi frânează dezvoltarea. Avem autostrăzi, fabrici, în pix. Proiecte, doar pe hârtie. În plus, oamenii nu sunt lăsaţi să muncească, să fie susţinuţi să facă mici afaceri de familie. Lumea se schimbă fantastic. Unele ţări fac progrese enorme, altele nu aşa mari. Tehnologia face ca lucrurile să se mişte mult mai repede. Doar prin ea putem schimba România, prin a crea lucruri pe care să le vindem afară. E nevoie de o masă critică mult mai mare de absolvenţi în IT. Avem prea mulţi deţinători de diplome de la tot felul de facultăţi mici. România are un potenţial foarte mare. Sfatul meu pentru un antreprenor este să nu se focuseze doar pe România, ci să vândă şi afară.

 

Mihai Toader Pasti, manager proiect, EFdeN

♦ România are nevoie de mai multă încredere şi mai mulţi oameni de calitate să ajungă la conducere. Nu contează cum au fost alte generaţii, e un skill care se învaţă şi oamenii trebuie învăţaţi din şcoală să fie ambiţioşi şi să aibă încredere. Trebuie să renunţăm la sentimentul de inferioritate. Tindem să fim optimişti în mod greşit. Ciclic facem aceleaşi greşeli. Va fi o criză a sustenabilităţii şi ne va lovi la fel ca şi criza financiară din trecut. Nu vedem problemele care se întâmplă încet şi nu sunt evidente, cele legate de mediu, aspecte sociale, egalitatea de sexe. Nici nu avem răbdare să le rezolvăm. Cetăţean european sau român? Cetăţean al lumii. Cred că în 100 de ani nici nu va mai conta de unde eşti.

 

Alex Gavril, managing partner, Promocrat

♦ România a finanţat în ultimii ani multe start-up-uri, dar întrebarea e ce facem cu ele. Am încurajat mult antreprenoriatul pe partea de inovaţie. Dar ce facem cu ele? Între a rămâne şi a pleca, eu recomand unui tânăr să aleagă locul în care va avea cel mai mare impact. Dacă nu poate evalua, să înceapă în România pentru că, fiind o piaţă cu probleme, e loc sigur de impact. Unde poate să producă valoare. Cetăţeanul viitorului este european.

 

Elena Calistru, preÅŸedinte, Funky Citizens

♦ Eu văd bine viitorul. Dacă mă uit în urmă, acum 60 de ani, în SUA, femeile de culoare nu puteau sta lângă un alb în autobuz. La scară istorică, ce a făcut România în 20 de ani este foarte mult. Frustrarea este că se putea face mai mult, mai rapid, dar de prin 2012-2013 tot mai mulţi oameni sunt interesaţi de ce se întâmplă cu ţara asta. Văd oameni care vor să ştie ce se face cu banii lor, care e procesul legislativ, care îşi pun întrebări. Trebuie să consumăm mai multă energie pentru a vedea cum facem lucrurile mai bune pentru cei care rămân aici. Pe lângă IT, la brandul de ţară, am putea adăuga lupta anticorupţie, o zonă pe care suntem foarte competitivi.

♦ De multe ori lucrurile pe care le înveţi într-o facultate în străinătate sunt prea complicate pentru România, inclusiv pe zona de servicii. Nu ar găsi aici joburi similare cu cele pentru care s-a pregătit.

 

Octavian Pascu, consultant senior, Departamentul de Asistenţă în Afaceri EY România

♦ Cum scăpăm de pesimism şi de ideea că asta nu se poate face? De multe ori se înaintează o idee şi apar o sumedie de argumente de ce să nu se facă, nu cum să se facă. Asta ţine şi ţara în loc. Eu cred că viitorul sună bine, cred că se vor face multe lucruri pozitive în România, dar nu într-un ritm prea rapid. Trebuie să schimbăm mentalitatea, iar asta nu se face aşa repede. Schimbarea oamenilor este un proces complex şi complicat. Cred că IT duce mult din economie şi cred că în timp vor fi şi alte domenii care vor ajunge la acel nivel. IT-ul a fost avantajat de investiţia iniţială mică, într-un laptop. Dar principalul driver este învăţământul. Cred că este important să creezi colaborări între companii mari şi universităţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO