♦ Podul de peste Dunăre de la Brăila, acest „Golden Gate“ al României, ridicat în urma unei investiţii de 500 de mil. euro, ar putea atrage investiţii importante în zonă dacă s-ar dezvolta conexiuni rutiere cu alte regiuni ♦ ADR Sud-Est: Finanţările pe 2021-2027 trebuie să respecte principiul „do no significant harm“, proiectele trebuie să respecte principii ce ţin de protecţia mediului, de energia regenerabilă, de utilizarea atentă a resurselor naturale, de dezvoltare durabilă în general ♦ BCR: Oportunităţi există pentru zona de sud-est, mai ales că fondurile de la nivelul regiunii sunt comparabile cu cele pe care le au la dispoziţie zonele centru, nord-vest şi chiar sud-Muntenia pentru perioada 2021-2017, însă banii trebuie investiţi cu sens.
Programul Regional Sud-Est 2021-2027 aduce în regiune fonduri de 1,5 miliarde de euro, din care 363 milioane de euro pentru inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice, adică bani pentru mediul privat dar şi fonduri pentru infrastructura publică. Zona de sud-est a ţării are ca atuuri podul de peste Dunăre de la Brăila, ce ar putea atrage business în zonă, dacă s-ar dezvolta şi alte conexiuni pe cale rutieră, dar şi agricultura care este în creştere, dacă s-ar procesa produsele, potrivit speakerilor prezenţi la „Conferinţa ZF/ROREG – Brăila. De la idee la business inteligent, cu finanţări europene“, organizată de ZF în parteneriat cu ROREG, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est şi BCR.
„Această zonă a ţării trece printr-o perioadă mai grea din cauza dezindustrializării, dar atuurile sunt domeniul agricol, care a crescut şi va creşte. Acest avantaj trebuie materializat prin dezvoltarea procesării produselor primare, pentru că exportăm materii prime şi importăm alimente. Mai avem un atu important al zonei Brăila, construcţia podului de peste Dunăre, ce poate fi un liant în aducerea unor investiţii importante“, a spus Ştefan Fusea, director general şi acţionar al Titan Edilitară, preşedinte, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila.
Regiunea de sud-este trebuie să fie mult mai dinamică dar este nevoie de o dezvoltare globală şi o strategie, mai ales în contextul în care declinul demografic reprezintă o provocare. Resursa umană şi retenţia tinerilor ar trebui să devină o prioritate inclusiv pentru companiile care au business în zonă. „În anul 2000 Galaţi şi Brăila totalizau 600.000 de locuitori, dar în 2020 mai aveam doar 400.000 de locuitori, scăderea demografică este alarmantă, asta este prima componentă care ne dezavantajeză. Universităţile trebuie să actualizeze curricula şcolară astfel încât să îi pregătească pe tineri pentru nevoile din piaţa muncii“, a subliniat Iulian Zamfir, preşedinte al grupului de firme Bella Italia şi preşedinte UGIR Regiunea Sud Est. Mai mult, el mai precizează că dezvoltarea unei reţele rutiere care să asigure conectivitatea mai bună cu alte zone ar asigura acestei regiuni legături mai bune cu alte oraşe, ceea ce ar putea aduce business nou în zonă. „Trebuie să fim conectaţi la reţeaua internaţiolaă de drumuri, avem acum acest pod peste Dunăre, acest „Golden Gate“ al României, care este de o importanţă strategică“.
Oportunităţi există pentru zona de Sud-Est, mai ales că fondurile de la nivelul regiunii sunt comparabile cu cele pe care le au la dispoziţie zonele Centru, Nord-Vest şi chiar Sud-Muntenia pentru perioada 2021-2017, însă banii trebuie investiţi cu sens, a precizat Oana Bâra, coordonator programe de finanţare BCR.
ADR Sud-Est este entitatea responsabilă de implementarea programului regional.
Mai mult, finanţările pe 2021-2027 trebuie să respecte principiul „do no significant harm“ (nu face rău semnificativ), ceea ce înseamnă că firmele trebuie să respecte principii ce ţin de protecţia mediului, de energia regenerabilă, de utilizarea cu atenţie a resurselor naturale.
„Proiectele trebuie să corespundă cu principiile unei dezvoltări durabile, sunt anumite reguli din punct de vedere al utilajelor, al soluţiilor tehnice. Este una dintre condiţiile obligatorii pentru a obţine o astfel de finanţare“, a spus Luminiţa Mihailov, director general, ADR Sud-Est.
Oana Bâra, coordonator programe de finanţare, BCR
► Avem acum o serie de linii de finanţare pe care nu le-am avut la dispoziţie, una dintre ele este PNRR, ce reprezintă răspunsul Comisiei Europene la criza provocată de COVID-19. România va beneficia de 28,5 mld. euro prin PNRR. Un instrument nou este Fondul pentru Modernizare, România va beneficia de peste 15 mld euro pentru a creşte capacitatea de generare de energie curată, pentru a creşte eficienţa energetică în sectorul industrial şi sectorul public. Mai sunt fondurile care vin prin intermediul Politicii Agricole Comune, unde avem subvenţiile APIA, dar şi granturi pentru agricultură şi dezvoltarea mediului rural.
►Oportunităţi există, ADR Sud-Est este entitatea responsabilă de implementarea programului regional sud-est, fondurile de la nivelul regiunii sunt comparabile cu cele pe care le au la dispoziţie antreprenori din zonele Centru, Nord-Vest şi Sud-Muntenia (1,48 mld euro) pentru această perioadă 2021-2027. Discutăm de o descentralizare a programelor regionale, vor fi gestionate la nivel local.
► Dacă discutăm de PNRR am reţinut 3 investiţii: sprijinirea investiţiilor în intregul lanţ valoric al bateriilor, apelul se va închide pe 29 martie şi a fost deschis pe 8 februarie. Asigurarea eficienţei în sectorul industrial, apel în desfăşurare, dar şi sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice. Autoritatea de management este Ministerul Energiei.
Luminiţa Mihailov, director general, ADR Sud-Est
► Programul de Tranziţie Justă este un program complet nou în Uniunea Europeană. Judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş pot fi sprijinite din Fondul pentru o Tranziţie Justă în perioada 2021-2027.
► Prin Programul de Tranziţie Justă vor fi finanţate nevoile de dezvoltare din sectoarele care contribuie la creşterea şi diversitatea economică, decontaminarea siturilor poluante din economia circulară, energie curată prin reducerea emisiilor, eficienţă energetică, digitalizarea serviciilor publice locale.
► Alocarea financiară totală este de 2,53 mld euro (2,13 mld. euro FTJ plus 391 mil. euro contribuţie naţională), dedicată atenuării impactului socioeconomic al tranziţiei de neutralitate climatică pentru fiecare din cele 6 judeţe.
► Judeţul Galaţi are o alocare de 387 mil. euro, din care peste 329 mil. euro contribuţie din FTJ şi 58 mil. euro contribuţie de la bugetul statului. Practic, ne aşteptăm ca până în 2029, aceste fonduri să fie cheltuite pe teritoriul judeţului Galaţi, pe o structură de investiţiii care cuprinde atât sectorul public cât şi sectorul privat.
► Pentru antreprenoriat există o alocare de 53% din program, adică peste 100 mil. euro în cazul Galaţiului, din care o primă parte este deja într-un apel deschis.
Ştefan Fusea, director general şi acţionar al Titan Edilitară, preşedinte, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila
► Această zonă a ţării trece printr-o perioadă mai grea din cauza dezindustrializării, dar atuurile sunt domeniul agricol, care a crescut şi va creşte. Acest avantaj trebuie materializat prin dezvoltarea procesării produselor primare, pentru că exportăm materii prime şi importăm alimente procesate. Avem un atuu important al zonei Brăila, coroborat cu construcţia podului de la Brăila, ce poate fi un liant în aducerea unor investiţii importante. Zona portuară şi dezoltarea transportului naval şi fluvial este o altă zonă importantă pentru Brăila.
► Este în discuţie o investiţie în domenului hidrogenului la Galaţi, care să deservească combinatul siderurgic. La Galaţi este un proiect în ceea ce priveşte priveşte energia eoliană, dar şi în Brăila sunt investiţii în panouri solare.
Mihai Posedaru, administrator, Bencomp SRL Buzău
► Am avut 4 proiecte pe fonduri europene la Buzău, mai avem la Arad un punct de lucru şi încă un proiect pe fonduri europene, iar o dată cu accesarea fondurilor europene a crescut firma. Realizăm profile pentru amenajări exterioare, duşumeaua pentru terase, produse de construcţii pentru exterior.
► Am început cu fonduri proprii, am adus primele două utilaje şi apoi am dublat capacitatea în primul proiect european, un buget de 4,5 mil. lei. În al doilea proiect cu fonduri europene de la 4 linii am ajuns la 8 linii, în al treilea proiect am uşurat din sarcina fizică a operatorilor, adus echipamente automate de dozare, cântărire pentru precizia şi calitatea produselor obţinute. Am finalizat cu 6 mil. euro afaceri anul trecut, care a fost un an greu.
Dragoş Porojan, director executive corporate, BCR
► Banca se pliază întotdeauna pe nevoile antreprenorilor din zonele în care finanţează, iar aici, în această regiune (Brăila - n. red), zona agricolă este bine reprezentată. Brăila este unul dintre judeţele care beneficiază de un sistem de irigaţii foarte bun şi are nişte antreprenori de succes.
► Un alt domeniu este cel al construcţiilor, infrastructura, infrastructura portuară, segmente foarte importante. Există proiecte aflate în derulare, în care BCR este partener – vorbim despre proiecte care acoperă Portul Galaţi şi Portul Brăila. Un al domeniu în care am finanţat este zona zona influenţată de proximitatea Combinatului Siderurgic Galaţi. Sunt antreprenori care fac confecţii metalice, structuri metalice, etc.
► La nivelul zonei sunt peste 600 de clienţi creditaţi de BCR în ultimii 2 ani, cu peste 4 miliarde de lei.
► În zona Galaţi-Brăila există multe proiecte dezvoltate şi, în continuare, există nişte oportunităţi foarte mari, cele mai importante fiind legate de infrastructură. Sunt constructori locali care fac aceste proiecte, şi pentru care liniile de finanţare au condus la dezvoltări importante.
Gabriela Costache, manager general, Centrul Medical Medinvest Buzău
► Fondurile europene au fost de un real ajutor în businessul nostru. Cel mai recent proiect finanţat prin fonduri europene a adus un plus de 23% la cifra de afaceri anuală. Avem 75 de angajaţi şi afaceri de 900.000 de lei în 2023.
►n Sunt foarte multe domenii care nu sunt acoperite în Buzău – în domeniul imagisticii, exact ceea ce noi am dezvoltat acum, există încă multe posibilităţi de dezvoltare şi multe variante pe care le-am putea accesa, pentru că pacienţii din acestă zonă nu au acces la o paletă foarte variată de investigaţii.
► Ne dorim foarte mult ca în spital să avem o secţie cu aparatură de ultimă generaţie de recuperare medicală, care presupune un buget de cel puţin 1 mil. de euro. În domeniul medical aparatura este foarte scumpă, iar serviciile medicale nu sunt plătite. Există discrepanţe foarte mari dintre Capitală şi provincie.
Jenica Crăciun, şef, Autoritatea de Management pentru Programul Regional Sud-Est 2021-2027
► Este prima perioadă de programare în care ADR este autoritate de management pentru Programul Regional Sud-Est. Suntem după o activitate de peste 2 ani în care s-a negociat programul cu Comisia Europeană. Acum implementăm ce s-a negociat. Programul a fost aprobat în octombrie 2022 şi suntem la puţin peste un an de zile în faza în care lansăm deja apeluri care vizează infrastructura publică, urmând să lansăm acum şi primele apeluri pentru segmentul privat.
► Programul are o alocare de aproape 1,5 miliarde de euro. Prima prioritate este o regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice. Are o alocare de 363 mil. euro. Este cea în care avem aceste investiţii destinate mediului privat.
► O primă acţiune se referă la creşterea gradului de digitalizare şi va fi lansată în T3/2024, cu o alocare de 12,3 mil. euro FEDR şi este destinată IMM-urilor. În urma implemenătării acestor proiecte se aşteaptă ca IMM-urile să atingă un grad de digitalizare mare, prin utilizarea a cel puţin 7 din cele 12 tehnologii precizate în Raportul DESI. Există discuţii cu Consiliul Concurenţei pentru partea de schemă de ajutor de stat.
Mihaela Alexandrescu, marketing manager, DMT Marine Equipment Galaţi
► DMT Marine Equipment produce echipamente de punte necesare oricărui tip de vas care navighează pe mări şi oceane. Compania este a fost înfiinţată în 2001de trei asociaţi, iar astăzi a ajuns la 300 de angajaţi doar în Galaţi şi are puncte de lucru şi birouri în întreaga lume.
► Am accesat finanţări prin fonduri europene de aproape 5 mil. euro, care s-au transpus în trei proiecte majore – un prim proiect a vizat achiziţia de strunguri CNC de ultimă generaţie cu ajutorul cărora s-a realizat scăderea costurilor, am redus pierderile de materii prime, am scăzut timpul de fabricaţie, etc.
► Următorul proiect a vizat construirea unei hale de producţie, iar cel de-al treilea a vizat investiţii în zona de producţie, având drept scop principal fluidizarea proceselor din zona de producţie, lucru care ne-a ajutat să obţinem termene de livrare mai mici, să avem un termen competitiv şi în ceea ce priveşte preţul.
Iulian Zamfir, preşedinte al grupului de firme Bella Italia şi preşedinte al UGIR Regiunea SE
► Am avut două proiecte, cursuri de formare profesională, din 2008 avem o şcoală pentru industria ospitalităţii, un pilon pentru dezvoltarea afacerii.
► Regiunea noastră trebuie să fie mult mai dinamică dar trebuie o dezvoltare globală şi o strategie. În anul 2000 Galaţi şi Brăila totalizau 600.000 de locuitori, dar în 2020 doar 400.000 de locuitori, scăderea demografică este alarmantă, asta este prima componentă care ne dezavantajeză.
► România se dezvoltă pe poli de dezvoltare economică, nu mai este cea de până în 1990 când industria era dezvoltată uniform. Polii de dezvoltare economică pârjolesc alte zone. Vedem cum Bucureştiul demografic a crescut cu 150.000 de locuitori, generaţiile tinere pleacă la Bucureşti, la Cluj, în străinătate.
► Zona de sud-est este o zonă care este slab dezvoltată faţă de vestul ţării. Trebuie să începem dezvoltarea de la infrastructură, podul de peste Dunăre este acest „Golden Gate“ al României, o investiţie de 500 mil euro, din care 363 mil. euro sunt bani de la UE.
► Trebuie să dezvoltăm conectivitatea pe reţelele rutiere, drumurile care vor lega Brăila-Galaţi de restul ţării prin drumuri expres, de culoarele principale, atunci se va conecta zona şi putem face business în zona aceasta. Acest pod este de o importanţă strategică, va face parte din culoarul paneuropean. A doua componentă este de resursă umană, universităţile să pregătească tineri pentru ce se cere pe piaţa muncii.
