♦ Facultăţile de stat au cu 34% mai mulţi studenţi în prezent faţă de acum zece ani, în timp ce facultăţile private au cu 20% mai puţini ♦ Mai mult de 100.600 de studenţi studiau afaceri, administraţie şi drept, domeniul ales de cei mai mulţi studenţi ♦ Domeniul inginerie, prelucrare şi construcţii este pe al doilea loc în clasamentul specializărilor cu cei mai mulţi studenţi, urmat de sănătate şi asistenţă socială ♦ Cele mai slab reprezentate domenii sunt: ştiinţele educaţiei, serviciile şi agricultura.
Analiza evoluţiei învăţământului universitar din România arată că numărul studenţilor a crescut cu 24% în ultimii zece ani universitari, numărul facultăţilor a scăzut cu 17%. Astfel, un raport al Ministerului Educaţiei arată că în anul universitar 2022 - 2023, în învăţământul superior erau înscrise 538.700 de persoane: 88,3% în învăţământul superior de stat şi 11,7% în cel particular.
„Tendinţele demografice din ultimii ani evidenţiază scăderea constantă a populaţiei rezidente de vârstă corespunzătoare învăţământului superior. În anul universitar 2022/2023, în sistemul de învăţământ superior din România au fost înmatriculaţi 539.000 de studenţi, în scădere faţă de anul anterior. 88,3% din totalul studenţilor erau înscrişi în instituţii de învăţământ superior de stat. Trei sferturi dintre studenţi urmau programe de studii universitare de licenţă”, scrie raportul Ministerului Educaţiei.
Numărul de studenţi înscrişi în învăţământul superior din România a înregistrat uşoare fluctuaţii de la un an la altul, cu tendinţe de scădere în ultimii doi ani universitari, atât per total, cât şi pe cicluri de studii (licenţă, masterat, doctorat, programe postuniversitare) şi pe forme de proprietate.
Astfel, deşi datele de la Ministerul Educaţiei pe ultimii zece ani arată o creştere a numărului de studenţi, cele de la an la an arată că în instituţiile de învăţământ superior din România erau înmatriculate cu peste 15.000 de persoane mai puţin decât în anul universitar precedent. Scăderea numărului s-a înregistrat atât în învăţământul superior de stat (10.900 de persoane), cât şi în cel particular (4.300 de persoane).
„Evoluţia demografică reprezintă unul dintre factorii care influenţează fluctuaţia numărului de studenţi înmatriculaţi în învăţământul superior”, scrie raportul citat.
Dacă ne uităm la ultimii zece ani universitari, putem observa şi că facultăţile de stat au cu 34% mai mulţi studenţi în prezent faţă de acum zece ani, în timp ce facultăţile private au cu 20% mai puţini.
În anul universitar 2022 – 2023, mai mult de 100.600 de studenţi studiau afaceri, administraţie şi drept, domeniul ales de cei mai mulţi studenţi. Domeniul inginerie, prelucrare şi construcţii este pe al doilea loc în clasamentul specializărilor cu cei mai mulţi studenţi, urmat de sănătate şi asistenţă socială. Cele mai slab reprezentate domenii sunt: ştiinţele educaţiei, serviciile şi agricultura, cu mai puţin de 20.000 de studenţi înscrişi.
De asemenea, analiza distribuţiei studenţilor din programele de licenţă pe domenii de specializare arată o serie de diferenţe între învăţământul de stat şi cel particular: domeniul afaceri, administraţie şi drept cuprinde peste jumătate (55,6%) dintre studenţii din învăţământul superior particular, respectiv numai 19,9% dintre studenţii din învăţământul superior de stat; domeniul inginerie, prelucrare şi construcţii cuprinde 20,8% dintre studenţii din învăţământul superior de stat, respectiv numai 2,1% dintre studenţii din învăţământul superior particular; domeniile foarte slab reprezentate în învăţământul particular sunt: ştiinţe naturale, matematică şi statistică şi agricultură, silvicultură, piscicultură şi ştiinţe veterinare.
La nivelul anului 2022-2023, sistemul naţional de învăţământ superior a cuprins 87 de instituţii de învăţământ superior acreditate, în cadrul cărora au funcţionat 489 de facultăţi.
Învăţământul de stat a reprezentat 61% din totalul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, respectiv 76% din totalul facultăţilor.
Numărul total de instituţii de învăţământ superior a înregistrat un trend descendent în ultimii nouă ani universitari, determinat de scăderea numărului de universităţi particulare, concomitent cu păstrarea, în aproximativ aceiaşi parametri, a reţelei de învăţământ superior de stat.
Pentru anul universitar 2022 - 2023, datele sunt următoarele: 53 de instituţii de învăţământ superior de stat şi 34 de instituţii de învăţământ superior particulare, cu 372 de facultăţi de stat şi 117 de facultăţi particulare. Ponderea cea mai ridicată a reţelei a fost prezentă în municipiul Bucureşti, care a cuprins peste o treime (36%) dintre instituţiile de învăţământ superior şi peste un sfert (28%) dintre facultăţi, conform raportului anual publicat de Ministerul Educaţiei.
