Alina Grozescu, Wellington Consulting: „Această realitate a generat o creştere evidentă a interesului pentru soluţii care să faciliteze recalibrarea emoţională, inclusiv o cerere sporită pentru serviciile de corporate wellbeing”.
Mai mult de jumătate dintre angajaţii români au avut episoade severe de burnout, adică de epuizare, în ultimii cinci ani, astfel că s-a văzut o creştere a programelor de wellbeing la nivelul organizaţiilor, programe care pun accentul pe echilibrul emoţional al angajaţilor, susţine Alina Grozescu, fondator şi CEO al Wellington Consulting, furnizor de programe integrate de corporate wellbeing.
„Contextul socioeconomic mondial din ultimii ani a influenţat semnificativ stilul de viaţă al populaţiei. Conform datelor prezentate de Laura Putnam din USA, specialist în corporate wellness de renume internaţional, în cadrul conferinţei Workplace Metamorphosis, 54% dintre angajaţii români au resimţit episoade severe de burnout în ultimii cinci ani.
Această realitate a generat o creştere evidentă a interesului pentru soluţii care să faciliteze recalibrarea emoţională, inclusiv o cerere sporită pentru serviciile de corporate wellbeing”, a spus ea pentru ZF.
În timpul pandemiei, majoritatea angajaţilor au lucrat de acasă, determinând o schimbare semnificativă în derularea programelor de wellness, care au migrat în mediul online. Aceste programe s-au concentrat pe educarea şi conştientizarea angajaţilor privind sănătatea fizică, mintală şi emoţională, sau pe oferirea de sprijin în perioada pandemiei, susţine ea.
„Începând cu anul 2022, acţiunile de wellbeing au experimentat o schimbare de direcţie, trecând de la online la onsite. În 2022, companiile au început să investească în activităţi de wellness desfăşurate la sediu, iar în 2023 acestea s-au dublat, acoperind toţi cei 7 piloni de wellbeing (fizic, emoţional, spiritual, intelectual, social, financiar şi de mediu).”
Industria corporate wellness din România se dezvoltă în mod constant, manifestând o creştere accelerată, mai ales în ultimii doi ani. Deşi conceptul serviciilor de corporate wellness a fost introdus în ţara noastră acum 18 ani, această industrie datează încă din anul 1950 în Statele Unite ale Americii, construindu-şi o tradiţie solidă de 74 de ani, a detaliat Alina Grozescu.
În plus, ea crede că un aspect important de menţionat este interesul tot mai mare al companiilor pentru instrumente de măsurare şi monitorizare a programelor de wellbeing, ceea ce reflectă o evoluţie către o înţelegere mai profundă a domeniului.
„Companiile au început să facă schimbări de abordare trecând de la implementarea programelor doar pentru a oferi activităţi de wellbeing angajaţilor sau pentru a se alinia cu alte companii din industrie, la dezvoltarea unei strategii clare şi a unor obiective măsurabile. Acestea monitorizează impactul şi alinierea rezultatelor programelor cu return on investment (ROI) sau value of investment (VOI).”
CEO-ul Wellington Consulting citează datele prezentate în cadrul conferinţei Workplace Metamorphosis de Dragoş Iliescu, profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei - Universitatea din Bucureşti, care spun că 23% din variaţiile productivităţii angajaţilor sunt influenţate de stres.
„Nivelul ridicat de stres are un impact negativ asupra engagementului. Studiile prezentate de Cristina Man, consultant senior pentru mediul de lucru la Gallup în Marea Britanie, ne arată că un nivel scăzut de engagement se traduce într-o scădere a productivităţii (81% absenteism, 43% fluctuaţie de personal şi 41% scădere a calităţii muncii). Cum o viaţă complet lipsită de stres poate părea un deziderat utopic, angajatorii îşi îndreaptă atenţia către creşterea rezilienţei angajaţilor şi integrarea unui nivel optim de stres în viaţa lor, în vederea îmbunătăţirii performanţei şi a angajamentului.”
Conform statisticilor prezentate de Cristina Man, 65% dintre liderii din resurse umane consideră că organizaţiei îi pasă de bunăstarea generală a angajaţilor. În contrast, doar 24% dintre angajaţi împărtăşesc această părere, aminteşte Alina Grozescu.
„Angajatorii au o nevoie crescută să integreze programe consistente de wellbeing, astfel încât să mai reducă din diferenţa aceasta de percepţie şi să-şi consolideze o imagine credibilă de angajatori responsabili. În plus, în condiţiile unui mediu social şi economic tot mai volatil şi nesigur, care au îndreptat angajaţii să se orienteze către contexte care le susţin echilibrul, programele de wellbeing cresc atractivitatea companiei în faţă potenţialilor angajaţi şi sunt o pârghie de retenţie a talentelor în companii sau de loializare a angajaţilor”, a concluzionat ea.
