Grupul finlandez Nokia care a început în februarie 2008 producţia de telefoane mobile la fabrica din Jucu, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, a hotărât să plece din România în cadrul unui program de reducere a costurilor, iar 2.200 de locuri de muncă vor fi astfel desfiinţate.
De la începutul anului Guvernul nu a putut adopta nicio măsură fiscală de încurajare a sectorului privat, reducerea contribuţiilor sociale promisă la începutul anului fiind amânată fără termen.
Proiectul introducerii managamentului privat în companiile de stat se mişcă lent, iar politicienii încep deja să propună excepţii: să nu fie angajaţi manageri privaţi la companiile în curs de privatizare sau la cele care au profituri nete mai mari de 25% din cifra de afaceri anuală.
Ministerul Finanţelor nu a reuşit să îmbunătăţească gradul de colectare a impozitelor şi să aplice regimul de impozitare a averilor vizibile nedeclarate astfel încât să creeze mai mult spaţiu fiscal pentru creşterea investiţiilor publice.
Niciuna dintre privatizările parţiale convenite cu FMI nu a putut fi realizată, cel mai vizibil fiind eşecul ofertei de la Petrom. Procedurile pentru celelalte companii selectate avansează lent, iar succesul acestora este ameninţat de condiţiile externe adverse. Pentru Transelectrica de-abia a venit o echipă de intermediari şi rămâne de văzut ce se va întâmpla cu proiectul de listare a Tarom, companie cu pierderi substanţiale.
PDL, principalul partid de guvernământ, continuă să-şi numească oamenii în posturi-cheie după raţiuni politice, nu după competenţe, iscând un scandal la alegerea în Parlament a unui nou şef al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
12 din cele 19 companii de stat monitorizate de FMI au înregistrat o creştere de 132% a datoriilor la buget de la sfârşitul lui 2008 şi până la jumătatea lui 2011, printre acestea numărându-se Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Poşta Română, CFR SA, CFR Marfă sau CFR Călători. În fiecare lună de criză marii datornici controlaţi de stat au strâns obligaţii restante de 30 de milioane de euro.
Autorităţile nu au reuşit să îmbunătăţească absorbţia fondurilor europene, aşteptările concentrându-se acum spre nou-creatul post de ministru al afacerilor europene, care ar trebui să coordoneze activitatea de atragere a miliardelor de euro care aşteaptă să fie folosite.
Economia a încetinit din nou, cererea internă nu dă semne vizibile de revenire pentru că salariile întârzie să crească în termeni reali şi ca atare apetitul pentru consum se restrânge la strictul necesar. Guvernul nu reuşeşte să avanseze un orizont clar pentru recuperarea tăierii salariilor de anul trecut.
Autorităţile nu au nicio strategie de politică fiscală proprie, aşteptând să vină FMI la Bucureşti pentru a construi proiectul de buget pe anul viitor, spectrul recăderii în recesiune aducând un nou val de teamă şi incertitudine în mediul de business. Guvernul nu ia măsuri pentru a da încredere pieţei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
