Această toamnă se anunţă tensionată pentru România, fiind marcată pe plan intern de alegerile parlamentare care vor capta toată atenţia politicienilor, aceştia urmând a lăsa economia pe planul secund în lupta lor pentru cât mai multe "fotolii în Parlament" , unde numai cine este la masa puterii împarte banii.
Moneda naţională a fost lăsată "pradă" monedelor străine, euro şi dolarul câştigând tot mai mult teren.
Singurii care s-au bucurat de această situaţie au fost exportatorii, în timp ce cei mai mulţi jucători din economie, cu credite în euro, cu chirii în moneda unică şi cu materii prime din import au simţit direct deprecierea leului.
În următoarele luni analiştii mizează pe o stabilizare a cursului de schimb aşteptat să oscileze între 4,4 şi 4,6 lei pentru un euro. Această veste nu putea fi mai bună pentru românii care deja se chinuie să îşi plătească lună de lună ratele la creditele bancare în monedă străină. În contextul în care tot mai mulţi români sunt pe liste de restanţieri, băncile ar putea în acest an să îşi schimbe atitudinea faţă de cei cărora acum câţiva ani le dădeau bani doar cu buletinul. În ultimele luni însă băncile par a fi ajuns la "capătul răbdării" şi iau tot mai uşor decizii de executare silită.
Nici segmentul corporate nu a scăpat de această "cruciadă". Pentru a fi sigure că îşi umplu conturile băncile le forţează mâna companiilor să plătească indiferent dacă pentru asta este necesară chiar vânzarea de active.
Fără stimuli pentru revenirea consumului, de unde să aibă aceste companii bani pentru a-şi plăti datoriile? Consumul, motorul economiei în perioada de boom, a dat primele semne de revenire în acest an, când în primele şase luni a avansat cu puţin peste 4%, potrivit INS. Acest avans vine însă după trei ani consecutivi de scăderi cumulate de aproape 20%. Cu toate acestea mai mulţi jucători spun că avansul este doar pe hârtie. Cei optimişti vorbesc despre o echilibrare a situaţiei, cei pesimişti preferă să nu se avânte în declaraţii. La începutul anului companiile îşi puseseră speranţele în 2012 pentru a vedea o revenire reală a consumului care trebuia să fie impulsionat de măsurile populiste luate de obicei înainte de alegeri. Planurile de acasă nu s-au potrivit însă cu cele din târg. Următoarele luni nu mai pot aduce schimbări semnificative.
Cu o toamnă care stă sub semnul politicului investitorii stau în expectativă. Singurii care se avântă în lupta economică sunt jucătorii din comerţul local. Un mall, circa zece hipermarketuri şi peste 60 de supermarketuri şi magazine de tip discount sunt aşteptate pe acest final de an. Dacă tragem linia, investiţiile totale în aceste unităţi noi se ridică la circa 250 de milioane de euro.
De ce deschid în continuare magazine?
Jucătorii din comerţul modern au deschis magazine în fiecare din ultimii trei ani în pofida scăderii consumului. Pentru ei însă aceasta a fost singura soluţie pentru a-şi menţine afacerile la nivelurile din perioada de boom. De asemenea, nivelul chiriilor şi preţul terenurilor au scăzut, un imbold în plus pentru noi deschideri.
Aceşti jucători au dat o gură de aer economiei, în condiţiile în care în ultimii patru ani volumul investiţiilor străine directe în România pur şi simplu s-a prăbuşit de la 9 mld. euro la un miliard în contextul economic local, dar şi internaţional. În ultimele luni conflictele de pe scena politică nu au făcut decât să agraveze situaţia. Investiţiile străine directe au totalizat în primele şase luni 621 milioane de euro, nivel în scădere cu 28,9% faţă de perioada similară a anului trecut, când fluxul de capital străin atras de România a fost de 874 milioane de euro, potrivit BNR.
Dacă străinii nu pot ajuta economia cu bani, România trebuie să mizeze pe forţele proprii. Ce rămâne însă de făcut când motorul principal al economiei anul trecut - agricultura - s-a stricat.
Seceta din acest an a afectat deja recoltele de cereale, însă impactul său nu se va opri aici, urmând a fi îngreunată şi situaţia anului viitor. În această toamnă fermierii vor începe lucrările de însămânţare pentru grâu, orz şi rapiţă, lucrări care vor fi îngreunate de lipsa ploilor din ultimele luni.
Aceeaşi secetă îşi va pune amprenta şi asupra preţurilor la cereale care sunt aşteptate să crească cu 20-30%. Acest avans s-ar putea vedea în final în preţul alimentelor şi în valoarea coşului de consum.
De unde vin ceva veşti mai bune? Pe piaţa de capital, speranţele investitorilor şi ale brokerilor se leagă în următoarele luni de ofertele de vânzare de acţiuni ale statului, în condiţiile în care tranzacţiile au atins în ultimele luni valori tot mai mici.
Investitorii aşteaptă oferta Transgaz, pentru care Guvernul a dat ca nou termen luna septembrie, ca un prim semn că programul de privatizări va fi relansat. Statul urmează să vândă 15% din acţiunile companiei, pachetul fiind evaluat în prezent pe bursă la circa 80 mil. euro. Privatizarea Oltchim a intrat în linie dreaptă, dar incertitudinile persistă în jurul celei mai importante privatizări din ultimii ani, mai ales că în trecut s-a mai întâmplat ca privatizarea celui mai mare combinat chimic al ţării să se poticnească înainte de final.
Companiile de stat au fost vedetele acestui an după ce Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului, a intrat în insolvenţă în iunie. În pofida "curăţării" companiei de contractele care au adus-o în această situaţie, Hidroelectrica nu are şanse să iasă din insolvenţă în toamna aceasta, aşa cum îşi dorea premierul Victor Ponta, cel mai probabil termen fiind jumătatea anului viitor, după cum a anunţat administratorul judiciar al companiei, firma Euro Insol.
Cu suficienţi bani în vistierie România va reuşi să treacă toamna, anotimpul în care se numără realizările de peste an. Atenţia se va îndrepta însă în curând către anul viitor, când guvernul va trebui să găsească atât bani pentru datoriile care ajung la scadenţă, cât şi surse reale de creştere pentru economie. De unde va veni creşterea?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
