♦ Aproape 4 din 10 CEO din România cred că modelul de afaceri al companiei trebuie reinventat pentru a supravieţui în următorul deceniu, conform celui mai recent studiu CEO Survey al companiei de consultanţă şi audit PwC România.
Directorii generali sunt mai optimişti în 2024 decât au fost în 2023, arată cel mai recent raport PwC CEO România Survey, organizat anual de compania de consultanţă şi audit. Dinu Bumbăcea, country managing partner al PwC România, a prezentat studiul în cadrul unei conferinţe organizate în parteneriat cu Ziarul Financiar.
„Nivelul de încredere în economia din România în următoarele 12 luni este mai mare cu câteva puncte procentuale faţă de sondajul de anul trecut: a urcat la 37%, faţă de 26%. Este mai mare nivelul de încredere al respondenţilor din România decât cel privind economia globală, poate cunoscând mai bine piaţa în care operează“, a spus Dinu Bumbăcea la evenimentul amintit.
Ponderea directorilor generali din România care cred că organizaţiile lor au nevoie de reinventarea modelului de afaceri pentru a supravieţui în următorul deceniu a crescut la 37% în acest an, de la 27% în ediţia anterioară, mai arată datele de la PwC. „Vedem două megatrenduri: primul este legat de AI şi al doilea este despre climă. Am lansat mai multe întrebări legate de aceste două subiecte. Când te uiţi la răspunsurile la întrebarea: cât de mare va fi impactul AI în trei ani, răspunsurile sunt foarte clare: în ECE aproape 60% spun că AI va schimba în mod semnificativ cum companiile creează, livrează şi păstrează valoarea. Nu a fost o surpriză“, a spus şi Adam Krason, CEO al PwC pentru regiunea Europei Centrale şi de Est.
La dezbatere au mai participat şi directorii generali Bogdan Putinică, country manager la Microsoft şi Mihaela Bîtu, CEO al ING România. Întrebaţi cum văd următorii 10 ani, directorii generali au spus că vor fi plini de transformări, iar unele dintre cele mai importante provocări vin din zona decidenţilor politici.
„Referindu-ne la România, sunt anumite dezechilibre macroeconomice. Trebuie să o recunoaştem, că suntem încă într-un scenariu cu un deficit bugetar excesiv, suntem într-o procedură de deficit bugetar excesiv de dinainte de pandemie şi traversăm şi un an electoral, drept pentru care nu ne aşteptăm să vedem un progres foarte semnificativ anul acesta şi o astfel de evoluţie lentă poate să conducă la slăbirea încrederii investitorilor şi a agenţiilor de rating“, a spus Mihaela Bîtu.
Principalele concluzii ale România CEO Survey 2024:
► 37% dintre CEO din România prevăd creşterea economiei în acest an, faţă de 26% în 2023. Ca urmare, proporţia celor care estimează un declin economic a scăzut de la 62% la 47%.
► Preocupările directorilor generali din România în următorul an rămân inflaţia, volatilitatea macroeconomică şi conflictele geopolitice.
► 37% se declară foarte sau extrem de încrezători în privinţa perspectivelor de creştere a veniturilor propriilor companii în următoarele 12 luni faţă de 52% în 2023, iar 30% anticipează o scădere.
► 61% sunt de părere că inovaţiile tehnologice vor schimba într-o măsură mare sau foarte mare modelul de afaceri în următorii trei ani.
► Astfel, 53% cred că Inteligenţa Artificială Generativă (GenAI) va schimba semnificativ modul în care companiile îşi desfăşoară activitatea şi va intensifica concurenţa în următorii trei ani.
► 65% afirmă că organizaţiile lor au în curs de desfăşurare acţiuni pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.
► 41% intenţionează să facă cel puţin o achiziţie în următorii trei ani.
Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC România
► În fiecare an întrebăm liderii companiilor privind percepţia asupra economiei globale dar şi locale ulterior despre modul în care compania pe care o reprezintă în acest survey se încadrează în tendinţele care se resimt.
► Nu în ultimul rând întrebăm care sunt tendinţele şi factorii care le afectează afacerea şi economia în percepţia lor. Nu o să insistăm foarte tare în comparaţia cu rezultatele la nivel global, pentru că fiecare economie are specificul ei.
► Nivelul de încredere în economia din România în următoarele 12 luni este mai mare cu câteva puncte procentuale faţă de sondajul de anul trecut: a urcat la 37%, faţă de 26%. Este mai mare nivelul de încredere al respondenţilor din România decât cel privind economia globală, poate cunoscând mai bine piaţa în care operează.
► Aproape jumătate dintre respondenţi consideră că economia nu va merge la fel de bine ca în anii precedenţi, dar este clar că nivelul de optimism creşte. România are un context macroeconomic care este uşor mai puţin optimist decât majoritatea ţărilor din UE şi faţă de alte ţări cu potenţial din ECE.
► Cu toate acestea, şi trendul este la fel de important ca şi rezultatul în sine. Perspectiva CEO privind companiile pe care le reprezintă este însă în scădere faţă de anul precedent: 37%, faţă de 39% dintre respondenţii de anul trecut sunt încrezători sau extrem de încrezători că businessurile pe care le reprezintă vor performa mai bine decât în perioada precedentă.
► Se aşteaptă o presiune mai mare în următorii trei ani din partea factorilor care influenţează fundamental modalităţile în care se desfăşoară businessurile, care sunt mai mult sau mai puţin tradiţionale. Şi tehnologia joacă un rol foarte important. Schimbările climatice sunt din ce în ce mai importante şi nu în ultimul rând schimbările în preferinţele consumatorilor, care până la urmă sunt o oglindă a modalităţii în care se planifică businessurile.
Adam Krason, CEO al CEE PwC
► Survey-ul anual cred că este o sursă bună de informaţii despre ce cred CEO aici în regiune şi în lume. În ECE am avut 111 participanţi. La nivel global, avem peste 4.700 de CEO. Cred că avem o bază bună, credibilă, de informaţii şi pentru discuţii ulterioare.
► Sondajul a fost realizat în T3-T4 din 2023. Lucrurile se schimbă repede şi chiar şase luni pot oferi o nouă perspectivă.
► Trei concluzii: cred că în acest an avem o schimbare de direcţie. În sondajul de anul trecut a fost pesimism, dar anul acesta avem o schimbare dramatică şi mai mulţi CEO din CEE sunt mult mai optimişti în privinţa creşterii. De fapt, 43% spun că vom avea creştere, versus 40% care spun că este posibil să avem o restrângere a activităţii economice.
► Este un trend pozitiv, în ciuda tendinţei inflaţioniste şi în ciuda conflictului geopolitic, care încă înseamnă o ameninţare în regiune.
► A doua concluzie este despre transformare. Cred că majoritatea CEO văd nevoia unei transformări, unei reinventări. 48% în ECE şi 45% la nivel global. Când ne uităm la ceea ce este în urmă, sunt două puncte: CEO cred că este o nevoie de a-ţi transforma modelul de business pentru a menţine businessul viabil în 10 ani sau mai puţin. Este probabil mai mult decât anul trecut, dar cred că este încă un an din ultimii trei ani în care rezultatul este din ce în ce mai sus. Ca să fii viabil ca business, ai nevoie de reinventare. Când întrebăm CEO despre ce înseamnă transformare, 56-57% spun că este vorba în primul rând de dezvoltare tehnologică. Rezultatele sunt mai mult sau mai puţin similare la nivel ECE cu nivelul global.
► Vedem două megatrenduri: primul este legat de AI şi al doilea este despre climă. Am lansat mai multe întrebări legate de aceste două subiecte.
► Când te uiţi la răspunsurile la întrebarea: cât de mare va fi impactul AI în trei ani, răspunsurile sunt foarte clare: în ECE aproape 60% spun că AI va schimba în mod semnificativ cum companiile creează, livrează şi păstrează valoarea. Nu a fost o supriză.
► Când te uiţi la toate întrebările care au un orizont de trei ani pentru AI, când compari rezultatele din eCE şi la nivel global, este o diferenţă destul de clară: cred că, la nivel global, CEO cred că impactul AI asupra businessului lor va fi mai mare, faţă de CEO din această regiune.
Mihaela Bîtu, CEO al ING
► Noi lucrăm acum la o strategie pe 10 ani. De fapt, ne revizuim strategia pe termen lung, nu doar noi, România, ci în cadrul grupului, mai multe ţări trecem printr-un exerciţiu similar şi chiar mâine plec la o astfel de întrunire în care schimbăm idei între noi şi evident că e vorba foarte mult despre transformare şi despre cum ne vom regândi modelele operaţionale.
► Referindu-ne la România, sunt anumite dezechilibre macroeconomice. Trebuie să o recunoaştem, că suntem încă într-un scenariu cu un deficit bugetar excesiv, suntem într-o procedură de deficit bugetar excesiv de dinainte de pandemie şi traversăm şi un an electoral, drept pentru care nu ne aşteptăm să vedem un progres foarte semnificativ anul acesta şi o astfel de evoluţie lentă poate să conducă la slăbirea încrederii investitorilor şi a agenţiilor de rating.
► Trebuie să vedem nişte măsuri şi un calendar mai accelerat şi măsuri mai hotărâte, mai ferme din partea decidenţilor politici.
► Dacă în cadrul PNRR, o şansă din nou istorică pentru România, nu reuşim să adoptăm măsurile necesare într-un orizont de timp suficient de rapid, riscăm de asemenea să pierdem nişte fonduri foarte, foarte substanţiale şi cu impact economic foarte semnificativ în economia României.
► Există un val de nearshoring, acum suntem în scenariul în care vedem destul de multe companii care încearcă să aducă în Europa. Şi pe fondul acestei situaţii geopolitice, dar nu numai. Sunt investiţii care vin spre Europa şi atunci, dacă România nu se poziţionează şi din păcate în trecut am văzut că alte ţări din regiune au fost mai abile şi mai hotărâte - Ungaria, Polonia - e o ameninţare pentru noi.
Bogdan Putinică, country manager, Microsoft
► Mă bucur şi apreciez foarte mult analiza pe care am văzut-o până acum, pentru că vorbeşte foarte mult de transformare. Este un subiect despre care noi la Microsoft vorbim în fiecare zi, chiar de mai multe ori pe zi şi m-aş bucura ca peste 10 ani să fim într-o poziţie în care această transformare deja să se fi întâmplat şi eventual să se fi întâmplat şi cu cap, în aşa fel încât să ne bucurăm de rezultatele ei.
► Într-adevăr, trendurile, cel puţin în zona tehnologică şi de business offshore, s-au cam dus. S-a cam terminat. Inclusiv centrele mari care vin în România. OK, nu mai poţi găsi uşor 3.000-5.000 de oameni aici. Este o industrie perfect globalizată, care se mişcă acolo unde găseşte capital uman. Pentru asta, România, din păcate, factorii decidenţi nu prea ascultă şi nu prea ascultă nevoile industriei, nu prea ascultă economia de bază, nu prea ascultă acolo unde România poate produce valoarea adăugată, respectiv nu sincronizează politicile publice cu nevoile economice.
► Un emirat, e adevărat, foarte bogat, a decis destul de repede şi destul de aplicat să investească peste 1 mld. dolari în a utiliza inteligenţa artificială pentru a-şi creşte competitivitatea forţei de muncă la nivel naţional. Ce înseamnă asta? Politici, implementări, educaţie, cursuri, un curriculum digital ghidat de dorinţa lor de a fi relevanţi şi competitivi economic.
