♦ Felix Daniliuc, BRD: „Constituirea acestui triunghi din trei echipe de actori relevanţi pentru această perspectivă este foarte importantă.“
♦ Octavian Buiu, IMT Bucharest: „Un institut de cercetare trebuie să interacţioneze cu mediul economic, iar acea interacţiune este critică.“
♦ Mihnea Costoiu, Universitatea Politehnica Bucureşti: „Noi încercăm în ultima perioadă să strângem foarte mult legătura cu mediul de afaceri din toate categoriile, inclusiv cu IMM-urile.“
Triunghiul compus din mediul de afaceri, mediul academic şi executiv este foarte important în atragerea şi implementarea finanţărilor în cercetare, dezvoltare şi inovare, iar în acest context cooperarea între institutele de cercetare şi companii este foarte importantă în perioada următoare, a fost una dintre concluziile videoconferinţei ZF & BRD „Cercetare – inovare prin programul operaţional 2021-2027“
„Cercetarea, dezvoltarea, inovarea pot reduce sau pot accelera acest ritm de progres de care avem nevoie spre economia verde, spre reducerea gradului de emisii de carbon. Acest triunghi compus din mediul de afaceri, mediul academic şi executiv – guvern trebuie să conştientizeze că prioritatea este economia verde, schimbările climatice pe care trebuie să le controlăm. Cred că este vorba în primul rând de un obiectiv de conştientizare cu privire la ce este de făcut, care este obiectivul tuturor. Constituirea acestui triunghi din trei echipe de actori relevanţi pentru această perspectivă este foarte importantă“, a spus Felix Daniliuc, director al departamentului de IMM al BRD – Groupe Société Générale.
În plus, prin aceste programe de finanţare destinate cercetării şi dezvoltării vor putea fi puse la lucru şi aduse în business şi institutele de cercetare.
„Din punctul de vedere al unui institut de cercetare, poate că ar trebui să încercăm să avem în minte că avem un lanţ de valoare pe partea de cercetare – dezvoltare - inovare şi apoi de comercializare a produselor şi că fiecare dintre actorii implicaţi are un loc bine determinat pe lanţul de valoare doar din perspectiva nivelului tehnologic. Un institut de cercetare trebuie să interacţioneze cu mediul economic, iar acea interacţiune este critică“, a declarat în cadrul videoconferinţei Octavian Buiu, scientific director în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti.
Pe de cealaltă parte, mediul privat trebuie să fie conştient de ceea ce vrea, de cum vrea să se dezvolte mai departe, a mai spus el.
„Sistemul românesc este destul de fragmentat, iar lucrurile care se fac nu sunt suficient de bine cunoscute. Există o ruptură între mediul economic şi mediul de stat“, a completat Buiu.
Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, a punctat şi el importanţa colaborării dintre mediul academic şi cel antreprenorial.
„Noi încercăm în ultima perioadă să strângem foarte mult legătura cu mediul de afaceri din toate categoriile, inclusiv cu IMM-urile. Ne interesează foarte mult această legătură şi încercarea de a creşte foarte mult capitalul românesc sau investiţiile mici. Am început zona de start-up-uri nu atât de dinamic pe cât
ne-am dori pentru că suntem încă tributari unui sistem legislativ care nu ne oferă foarte mult spaţiu de manevră. Suntem încă trataţi precum marile companii de stat, iar acest lucru înseamnă bariere majore din mai multe perspective. Noi încercăm să modificăm cadrul legislativ pentru a permite companiilor şi studenţilor să lucreze împreună cu noi“, a spus el în cadrul evenimentului.
Pentru antreprenori, pasul următor este să se gândească şi să-şi aloce o parte din energie, finanţări, din capacitatea operaţională pentru motoarele de creştere din viitor, trebuie să vadă în viitor, iar aceste programe de finanţare ar putea să le ofere posibilitatea gândirii unor noi produse, a intrării pe pieţe noi. De asemenea, este nevoie de un ghidaj al antreprenorilor pentru a obţine finanţare pentru cercetare-dezvoltare.
„Cred că este un lucru important pentru noi ca ţară ca în următoarea perioadă aceste investiţii în cercetare să fie concentrate pe acele start-up-uri, pe acele IMM-uri care construiesc produse globale, produse care vând în afara ţării. (...) Noi, oricât de mult vom creşte din punct de vedere economic, avem o ţară de dimensiuni mici, iar orice companie care vinde doar în România se limitează foarte mult ca potenţial de creştere. Orice companie care vinde pe o piaţă globală se poate duce către o cifră de afaceri mult mai mare, poate să aducă mult mai mulţi bani în România. Scopul acestor investiţii în cercetare-dezvoltare ar trebui să fie ca banii investiţi să fie multiplicaţi“, subliniază Daniel Rosner, business development manager, în cadrul start-up-ului deep-tech OxidOS din Cluj, care lucrează la dezvoltarea unui sistem de operare şi unelte de dezvoltare software pentru industria auto.
În noile exerciţii financiare, cercetarea reprezintă un pilon de bază şi tot mai multe finanţări vor fi legate de cercetare, spune Răzvan Gălăţan, director operational al companiei de consultanţă Goodwill Consulting România.
„În noile programe operaţionale, finanţarea pentru cercetare va veni din două programe: din Programul de Creştere Inteligentă şi din Programul Operaţional Regional (POR). În POR, o componentă extrem de importantă va fi cercetarea pentru zona de IMM-uri, vom avea inclusiv finanţări pentru dezvoltarea unor departamente interne de cercetare, ceea ce până acum nu am întâlnit. Sunt ADR-uri care îşi propun să facă parcuri de specializare inteligentă cu sprijinul autorităţilor locale“, a subliniat el.
Câţi bani vor fi pentru cercetare-dezvoltare depinde de la regiune la regiune, însă sumele sunt de ordinul sutelor de milioane de euro pe regiune, afirmă consultantul. Suma pe care o poate primi un IMM depinde de dimensiunea companiei şi de judeţul în care se realizează investiţia.
„Dacă în anumite judeţe pleacă de la o finanţare de 50%/50%, sunt judeţe în care este 75%/25%, deci fiecare judeţ va avea o anumită intensitate a finanţării. Sumele care pot fi accesate sunt diferite în funcţie de programul despre care vorbim – putem vorbi despre 1 mil. euro, 500.000 de euro sau mai multe milioane de euro. Deci bani vor fi zona aceasta“, a concluzionat Gălăţan.
Felix Daniliuc, director departament IMM, BRD – Groupe Société Générale
► Suntem într-o cursă contra cronometru, vedem deja că din perspectiva schimbările climatice economiile încep să fie afectate şi să nu uităm că la graniţele oricărei economii, actorii care formează o economie sunt chiar companiile. Trebuie să conştientizăm că suntem într-o cursă contracronometru şi orice întârziere ne afectează, afectează viitorul şi afacerile IMM-urilor.
► Cercetarea, dezvoltarea, inovarea pot reduce sau pot accelera acest ritm de progres de care avem nevoie spre economia verde, spre reducerea gradului de emisii de carbon. Acest triunghi compus din mediul de afaceri, mediul academic şi executiv – guvern trebuie să conştientizeze că prioritatea este economia verde, schimbările climatice pe care trebuie să le controlăm.
► Cred că este vorba în primul rând de un obiectiv de conştientizare cu privire la ce este de făcut, care este obiectivul tuturor. Constituirea acestui triunghi din trei echipe de actori relevanţi pentru această perspectivă este foarte importantă.
► Este nevoie de dezvoltarea de modele, de un mix de inteligenţă artificială, de digitalizare, de informatizare, iar pentru toate acestea este nevoie de finanţare.
► Nu poţi să obţii rezultate diferite dacă faci lucrurile la fel. Trebuie să gândim diferit, astfel încât să ajungem la un nivel de prosperitate şi să putem să protejăm mediul.
► Noi suntem pregătiţi să analizăm fiecare oportunitate, fiecare nevoie de finanţare şi toată plaja de companii, toate sub-segmentele care formează sectorul de IMM pot adresa nevoi pentru care avem o ofertă completă de finanţare. Mai mult, avem PNRR, programe guvernamentale care vin şi cofinanţează diferite proiecte pe care o companie le poate avea.
Lidia Capmare, director comercial fonduri europene, BRD – Groupe Société Générale
► În România, putem spune că în această perioadă vor exista mai multe astfel de surse de finanţare aferente pe de o parte configuraţiei exerciţiului financiar 2021 – 2027, care sunt fie sub forma fondurilor nerambursabile, fie sub forma diferitelor instrumente financiare. Sunt resurse atât de la bugetul Uniunii Europene, cât şi de la bugetul naţional.
► Sursele de finanţare disponibile sectorului public şi celui privat sunt aferente Programului Operaţional Creştere Inteligentă Digitalizare şi Instrumente Financiare, care vizează exclusiv aspecte de cercetare-dezvoltare-inovare şi digitalizare în diferite forme. Beneficiarii acestor forme de finanţare sunt instituţiile de învăţământ, institute de cercetare-dezvoltare, IMM-uri şi întreprinderi mari, precum şi administraţia publică centrală. O estimare iniţială vorbea despre un buget total alocat acestui program de aproximativ 2 mld. euro.
► O altă sursă de finanţare destinată acestui domeniu este Programul Operaţional Regional. Datorită acestor descentralizări ale ADR-urilor vorbim despre componente finanţabile semnificative alocate la nivelul fiecărei agenţii de dezvoltare regională. Vorbim şi despre resurse financiare din PNRR care includ o serie de direcţii de finanţare menite să impulsioneze acest sector de cercetare-dezvoltare-inovare. Vorbim aici despre componenta nouă, suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.
► Un alt program este Innovation, unul administrat de Fondul Român de Contragarantare, care face parte din umbrela IMM Invest Plus ce permite acordarea de credite cu subvenţie de dobândă şi garanţie de stat companiilor româneşti inovative care îşi promovează produsele şi serviciile destinate exportului.
Răzvan Gălăţan, director operational, Goodwill Consulting România
► În noile exerciţii financiare, cercetarea reprezintă un pilon de bază şi tot mai multe finanţări vor fi legate de cercetare. Vom vedea şi în POR finanţările care până acum se dădeau pentru o simplă achiziţie de echipamente acum vor fi strâns legate de inovare şi de cercetare. Vom regăsi tot mai mult noţiunea de transfer tehnologic, noţiune care în perioada 2014-2020 nu a beneficiat de un interes ridicat.
► Câţi bani vor fi pentru cercetare-dezvoltare depinde de la regiune la regiune, dar vorbim de ordinul sutelor de milioane de euro pe regiune. Suma pe care o poate primi un IMM depinde de dimensiunea companiei şi de judeţul în care se realizează investiţia.
► Sumele care pot fi accesate sunt diferite în funcţie de programul despre care vorbim – putem vorbi despre 1 mil. euro, 500.000 de euro sau mai multe milioane de euro. Deci bani vor fi în zona aceasta.
Doina Vîlceanu, marketing director, ContentSpeed
► Din punctul nostru de vedere, vorbim despre o accelerare a investiţiilor în această aşa-zisă transformare digitală. Dacă pandemia a împins companiile din România să facă pe genunchi orice fel de prezenţă în e-commerce, cred că acum ar fi cazul să facem investiţii serioase.
► Dacă ar fi să vorbim despre ce avem acum pe masă, vorbim despre fondurile de digitalizare din PNRR pentru care a fost lansat ghidul săptămâna trecută. Aş recomanda să se grăbească foarte tare IMM-urile, să studieze. Ei sunt cei mai loviţi şi eu acolo m-aş uita în primul rând.
► Noi vorbim despre cercetare-dezvoltare, lucruri revoluţionare, dar la noi documentele se printează, nu avem software, nu avem ERP, CRM, nu avem magazine online care să fie integrate cu acest software. Deci haideţi să faci paşi mici, să începem transformarea noi, sectorul privat mic, iar apoi să se extrapoleze la nivel de ţară, la nivel de sector public, la nivel de competenţe digitale.
Adrian Blidăruş, CEO, Softelligence
► Toate programele europene ar trebui puse în aplicare de un guvern, de cineva care să simplifice lucrurile şi mie nu mi se pare că se întâmplă lucrul acesta. Am încercat să facem lucrul acesta cu platforma FintechOs şi ne-am lăsat păgubaşi.
► Eu cred că, dacă Uniunea Europeană vrea să facă ceva pentru a ajuta inovaţia şi cercetarea – dezvoltarea, ar trebui să ia banii aceştia, să îi dea unor venture capitaluri care asta fac oricum, finanţează afaceri riscante şi eforturi de dezvoltare de produse noi.
► O altă parte din banii aceştia ar trebui să o bage în educaţie pentru că în absenţa unei educaţii este foarte greu să faci cercetare – dezvoltare. Mie mi se pare că trebuie să reuşim să curăţăm învăţământul, iar de fiecare dată când se schimbă guvernul să nu se schimbe toţi directorii de şcoală, astfel încât tânăra generaţie să înţeleagă că există şi un parcurs academic corect.
► Eu, ca CEO al unei companii medii, tot ce pot aştepta de la stat este să nu mă încurce prea tare.
Daniel Rosner, business development manager, OxidOS
► Au fost fonduri pentru cercetare dezvoltare şi în trecut şi suntem într-un moment foarte bun, unul în care se pot face exact modificările necesare pentru ca aceste fonduri să aibă un impact mai mare pe termen lung.
► Cred că este un lucru important pentru noi ca ţară ca în următoarea perioadă aceste investiţii în cercetare să fie concentrate pe acele start-up-uri, pe acele IMM-uri care construiesc produse globale, produse care vând în afara ţării. Pentru noi, de exemplu, primele pieţe vor fi cel mai probabil Germania, Italia, Franţa, ceea ce este important pentru noi, ca ţară. Noi, oricât de mult vom creşte din punct de vedere economic, avem o ţară de dimensiuni mici, iar orice companie care vinde doar în România se limitează foarte mult ca potenţial de creştere.
► Orice companie care vinde pe o piaţă globală se poate duce către o cifră de afaceri mult mai mare, poate să aducă mult mai mulţi bani în România. Scopul acestor investiţii în cercetare-dezvoltare ar trebui să fie ca banii investiţi să fie multiplicaţi.
Mihnea Costoiu, rector, Universitatea Politehnica Bucureşti
► Noi încercăm în ultima perioadă să strângem foarte mult legătura cu mediul de afaceri din toate categoriile, inclusiv cu IMM-urile. Ne interesează foarte mult această legătură şi încercarea de a creşte foarte mult capitalul românesc sau investiţiile mici.
► Suntem încă trataţi precum marile companii de stat, iar acest lucru înseamnă bariere majore din mai multe perspective.
► Ne dorim foarte mult să creştem această legătură, iar în ultima perioadă încercăm să aducem companiile inclusiv în zona de cercetare. Este mai greu, este un efort extraordinar, de multe ori trebuie să acceptăm că cercetarea nu are de multe ori rezultate pozitive, iar dacă le are nu sunt întotdeauna unele imediate.
► Multe companii investesc în cercetare, cele mici, dar timid pentru că nu există capital de lucru. În ultima perioadă nu au fost nici competiţii majore în ţară, cu suficient de mulţi bani, care să ne permită nouă şi companiilor să aplicăm împreună pentru dezvoltarea diferitelor produse sau servicii.
Octavian Buiu, Scientific Director, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti
► Planul Naţional 4, care este planul de cercetare-dezvoltare-inovare al României pentru următorii ani, are în spate o strategie care a fost aprobată în cursul verii acestui an şi care are pentru prima dată are o denumire mai specială – Strategia de Dezvoltare, Inovare şi Specializare Inteligentă. Spre deosebire de celelalte strategii, ea include participarea regiunilor, ADR-urile au fost parte din dezvoltarea acestei strategii naţionale.
► Trebuie să urmărim lucrurile acestea din mai multe planuri, iar planul regional este extrem de important pentru că programele operaţionale regionale sunt foarte importante. Este foarte important să fim siguri că ceea ce se întâmplă la nivel de regiuni reflectă priorităţile, iar investiţia care se face aduce valoare adăugată.
► Una dintre etapele cele mai importante este transferul tehnologic şi cred că în viitorul apropiat vor apărea nişte propuneri de politici publice pe reglarea acestui aspect, este trecerea de la ce se realizează în institut şi dorinţa IMM-urilor.
Alexandru Holicov, founder & CEO, Adservio
► Am făcut mai multe proiecte pe fonduri europene, pe unul dintre ele îl avem acum în desfăşurare, pe POR 2.2, pentru care durează foarte mult partea aceasta de analiză a proiectului de când este depus până este finanţat. Uneori rişti să nu mai fie de actualitate ideea pe care voiai să o faci prin proiectul respectiv.
► Primul proiect l-am făcut în anul 2012, tot pe POR. Proiectul a fost în valoare de 200.000 de euro şi am digitalizat cu echipamente IT, tablete, laptopuri şi platforma Adservio un număr de unităţi şcolare din zona de nord-est, 10 – 15 unităţi şcolare.
► Am mai depus proiecte şi pe alte linii împreună cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi pe partea de cercetare, dar acea linie nu a mai fost deschisă, nu s-a mai concretizat. Sunt linii de finanţare şi mai uşor de accesat, şi mai complicat de accesat, dar îndemn companiile să facă pasul spre astfel de surse de finanţare.
Marius Filipaş, country manager, Softline
► Cu aceste investiţii de fonduri europene pentru digitalizare, transformare digitală, cred că suntem într-un moment în care schimbăm puţin paradigma în care suntem astăzi.
► Parteneriatele între universităţi, institute, firme de IT sau clienţi finali sunt parteneriate care nu pot să ducă decât la lucruri bune pentru că ar duce şi la creşterea educaţiei celor care sunt implicaţi în proiect şi nu numai.
► Din ce în ce mai multe firme au o componentă digitală, de software destul de puternică. Vedem transformarea produselor pe care companiile le vând în produse care au o componentă de software, un lucru foarte important, care poate duce la partea aceea de inovaţie. IT-ul ar trebui să fie un liant între mai multe parteneriate – universitare, producător de software, institut. Totodată, el trebuie să fie şi cel care aduce tehnologia şi o pune în discuţie, arătând tot ce se poate.
