♦ În prezent, Bucureştiul are 32,5 kilometri de piste de biciclete, multe dintre ele fiind însă impracticabile ♦ De realizarea masterplanului pentru piste de biciclete în Bucureşti se ocupă compania F.I.P. Consulting, care a început să lucreze la proiect în martie 2023 ♦ O bună infrastructură velo contribuie şi la dezvoltarea businessurlor care folosesc bicicleta ca mijloc de deplasare.
Autorităţile nu trebuie să aştepte presiunea bicicliştilor pentru a dezvolta reţelele de piste corespunzătoare, ci trebuie să investească în infrastructura adecvată pentru ca mersul cu bicicleta să devină o activitate şi funcţională, nu doar de agrement. Totuşi, deşi fonduri există, ce este important este ca pistele să fie amenajate corect, să respecte nevoilor celor care le folosesc şi să nu le dea bătăi de cap, pentru a deveni într-adevăr utile. Sunt concluziile participanţilor la videoconferinţa Economia verde „România pe două roţi: Cum se dezvoltă reţelele de piste şi facilităţile pentru biciclişti?“, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.
„În noiembrie 2022, am lansat o axă de finanţare pentru piste de biciclete cu un buget de 500 mil. lei. Se pot face 75 km la nivelul Bucureştiului cu banii alocaţi, dar nu cred că la nivelul Capitalei există un spaţiu atât de mare pentru infrastructură nouă“, a spus Adrian Corbu, vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu.
În prezent, Bucureştiul are 32,5 kilometri de piste de biciclete, multe dintre ele fiind însă impracticabile. O îmbunătăţire a acestei infrastructuri ar putea încuraja inclusiv performanţa în acest domeniu.
„Din nefericire, la noi se practică ciclismul de agrement, şi nu neapărat cel care să ne fie de folos, precum deplasările către locul de muncă sau către şcoală. Din datele pe care le avem, în oraşele mari, 0,5-1%, maximum 2% din populaţie folosesc bicicleta. Acest procent trebuie crescut“, a spus Thomas Moldovan, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport.
De realizarea masterplanului pentru piste de biciclete în Bucureşti se ocupă compania F.I.P. Consulting, care a început să lucreze la proiect în martie 2023.
„Vom începe o parte de consultare publică, etapă care lipseşte din obligaţiile contractuale. Vedem că există o lipsă de aliniere a tuturor elementelor de standardizare de proiectare şi de viziune la nivelul administraţiilor. Va trebui să întocmim un document strategic care să fie acceptat de locuitorii acestui oraş, indiferent că vorbim de societate civilă, de ONG-uri, de cetăţenii din sectoare, lucru care se poate face doar prin dialog“, a spus Radu Andronic, acţionar majoritar la F.I.P. Consulting.
Unul dintre oraşele din România care au alocat investiţii pistelor este Braşov, unde a fost finalizat un masterplan pe baza căruia, până în 2026, ar urma să se ajungă la peste 80 de kilometri de căi pentru biciclete, de la mai puţin de 8 kilometri, câţi există în prezent.
„Valoarea totală a investiţiilor cuprinse în acest masterplan este de aproape 50 mil. euro. Sunt proiecte pe fonduri europene, fie prin Programul Operaţional Regional, fie prin fonduri prin PNRR şi AFM“, a spus Allen Coliban, primarul Braşovului.
Scopul este să se ajungă în momentul în care să existe o pistă de bicicletă la maximum 250 de metri de orice locuinţă din oraş.
I’Velo activează ca firmă de bike-sharing, prin care oamenii pot închiria o bicicletă şi se pot deplasa în oraş. Compania are 24 de staţii şi peste un milion de utilizatori unici, iar tendinţa este de creştere, chiar dacă în ritm lent, spune Corneliu Belciug, director de programe la I’Velo.
„Unul dintre factorii care influenţează în mod negativ dezvoltarea transportului alternativ îl reprezintă decizia politică. Cred că trebuie să ieşim din paradigma despre ce trebuie să apară mai întâi - pista sau bicicliştii. Cred că în momentul de faţă tot ceea ce contează este decizia politică.“
Despre o creştere a numărului de oameni dornici să meargă cu bicicleta a vorbit şi Mircea Rasovan, acţionar al retailerului de echipamente sportive SportGuru.
„Din datele noastre, adopţia bicicletei creşte cu două cifre în fiecare an şi concluzia este că indiferent dacă autorităţile vor face sau nu piste, oamenii vor continua să-şi cumpere biciclete, vor închiria biciclete. Dacă până acum ceva vreme focusul era pe bicicletele de munte, de agrement, acum din ce în ce mai mulţi oameni sunt interesaţi de bicicletele de şosea. Din păcate, mulţi renunţă ulterior la ideea de a o achiziţiona din cauza lipsei de infrastructură.“
O bună infrastructură velo contribuie şi la dezvoltarea businessurilor care folosesc bicicleta ca mijloc de deplasare. Sinapseria este un asemenea exemplu.
„Infrastructura este foarte limitată în marile oraşe din ţară, iar acolo unde există, mai mult încurcă şi pune în pericol atât bicicliştii, cât şi pietonii, pentru că s-au dezvoltat piste pe trotuare. Se fac totuşi progrese în oraşele care au administraţii un pic mai deschise către astfel de proiecte - în Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara“, a spus Cristian Ionescu, acţionarul firmei de curierat pe bicicletă Sinapseria.
Adrian Corbu, vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu
► În noiembrie 2022, am lansat o axă de finanţare pentru piste de biciclete cu un buget de 500 mil. lei, care a avut evaluarea în două etape. Am trecut de prima etapă, iar acum ne aflăm în a doua etapă de evaluare. Am avut bugete diferite alocate pe judeţe şi oraşe: Bucureşti - 75 mil. lei, subdiviziunile municipiului Bucureşti - 45 mil. lei, municipii de rang 1 - 36 mil. lei, muncipii de rang 2 - 30 mil. lei, oraşe - 22 mil. lei, comune cu mai puţin de 5.000 de locuitori - 3,7 mil. lei, iar pentru comunele cu peste 5.000 de locuitori - 7,5 mil. lei. Fondurile sunt din această rundă de finanţare.
► Municipiul Bucureşti are un parteneriat semnat cu Ministerul Mediului. Vrem ca, atât în Bucureşti, cât şi în celelalte unităţi locale, să se dezvolte cât mai mult infrastructura de piste de biciclete. În afară de programul menţionat, avem şi programe multianuale de finanţare care vizează acest subiect.
► Se pot face 75 km la nivelul Bucureştiului cu banii alocaţi, dar nu cred că la nivelul Capitalei există un spaţiu atât de mare pentru infrastructură nouă. Vorbim mai mult de piste de biciclete pe infrastructura existentă. Acest lucru înseamnă că din bugetul alocat putem ajunge la 150-200 km piste de biciclete din finanţarea curentă.
Thomas Moldovan, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport
► Bucureştiul acoperă 32,5 km piste de biciclete. Unele sunt practicabile, iar altele sunt mai puţin întreţinute. Cea mai cunoscută pistă din Bucureşti este cea de pe Calea Victoriei. Există un plan pentru următoarele 12 luni, cu termen de finalizare în 2024, pentru întocmirea unui masterplan pentru piste de bicicletă în Bucureşti. Acesta urmează să identifice traseele optime în aşa fel încât să se poată construi, iar aceste piste să fie atât practicabile, cât şi utile.
► Aceste piste pot încuraja inclusiv partea competiţională, partea sportivă a ciclismului, dar nu numai. Trebuie să avem în vedere şi conexiunile cu şcoala a acestor piste. Din nefericire, la noi se practică ciclismul de agrement, şi nu neapărat cel care să ne fie de folos, precum deplasările către locul de muncă sau către şcoală.
► Din datele pe care le avem, în oraşele mari, 0,5-1%, maximum 2% din populaţie foloseşte bicicleta. Acest procent trebuie crescut. Pentru a creşte numărul de biciclişti, mai întâi trebuie crescut foarte mult numărul de kilometri de piste de bicicletă în mediul urban.
► Braşovul este un oraş care s-a dezvoltat foarte mult din punctul de vedere al infrastructurii pentru biciclete. Şi Cluj la fel. Pe lângă zona de piste de biciclete, cele două oraşe s-au concentrat şi pe partea de parcări de biciclete. La Cluj sunt 5 noi spaţii de parcare care ajung la 730 de locuri de parcare de biciclete. Braşov are 3 noi parcări de biciclete. Şi Timişoara s-a dezvoltat destul de mult din acest punct de vedere.
Allen Coliban, primarul din Braşov
► Avem un masterplan pe care l-am terminat deja pentru Braşov. Documentul strategic prioritizează tot ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete până în 2026, când ar trebui să atingem obiectivul definit ca fiind o pistă de bicicletă la mai puţin de 250 de metri între locuinţă şi primul punct în care putem accesa pista respectivă.
► În acest moment, avem sub 8 km de piste în Braşov, dar aproape toate sunt pe trotuar, nu respectă filosofiile actuale în dezvoltarea pistelor pentru biciclişti. La finalul implemetării masterplanului, Braşovul ar trebui să aibă peste 80 km de piste de biciclete, iar la momentul actual există proiecte în lucru de peste 42 de kilometri de piste. Valoarea totală a investiţiilor cuprinse în acest masterplan este de aproape 50 mil. euro. Sunt proiecte pe fonduri europene, fie prin Programul Operaţional Regional, fie prin fonduri prin PNRR şi AFM.
► Un factor-cheie în dezvoltarea infrastructurii îl constituie actualizarea standardelor şi o abordare coerentă la nivelul întregii ţări cu privire la procesul de avizare, pentru că încă exisă un stas vechi, din 1991, care recomandă piste de 1 metru lăţime pe trotuare, lucru care nu mai este de activitate. În implementarea masterplanului nostru, am avut în vedere cele mai noi tendinţe, respectiv piste de 2,5-3 metri lăţime, pe care ulterior să le putem extinde sau replica pe ambele sensuri de mers.
Corneliu Belciug, director de programe la I’Velo, companie de bike-sharing
► Noi facem proiecte de bike-sharing şi încurajăm transportul alternativ în Bucureşti şi în ţară din 2008. Am început cu proiecte care s-au adresat zonei de relaxare şi apoi, odată cu creşterea pieţei, am migrat către extinderea soluţiilor. În momentul actual suntem prezenţi cu staţii de bike-sharing în Bucureşti şi oferim acest serviciu în regim privat, este finanţat din fonduri private şi din banii pe care oamenii îi plătesc pentru o călătorie sau pentru abonamentele achiziţionate.
► Lucrurile se mişcă încet. Unul dintre factorii care influenţează în mod negativ dezvoltarea transportului alternativ îl reprezintă decizia politică. Cred că trebuie să ieşim din paradigma desprece trebuie să apară mai întâi - pista sau bicicliştii. Cred că în momentul de faţă tot ceea ce contează este decizia politică.
► În România, populaţia activă numără 8,1 milioane de oameni. În 2022, existau 7,8 milioane de maşini înregistrate, iar în 2023, în primele şase luni, a existat o creştere cu 25% a numărului de maşini înmatriculate. Adică avem undeva la 0,96 masini per cap de locuitor activ.
► Chiar dacă vrem să facem în momentul de faţă piste, din păcate o mare parte dintre fondurile alocate nu sunt cheltuite cum trebuie. Fiecare proiectant care câştigă un contract de amenajare de piste face proiectul aşa cum consideră el. Nu există o unitate, nu există standard.
► Am trecut de un milion de utilizatori unici. În fiecare an avem cel puţin 100.000 de clienţi, în condiţiile în care avem doar 32,5 km de piste în Bucureşti. Am început timid în 2018, creştem în fiecare an. Sperăm ca anul viitor să ajungem spre 30 de staţii de bike-sharing în Bucureşti, de la 24 în momentul de faţă şi 3 centre de închirieri. Până în 2026 ţintim 100 de staţii de bike-sharing.
Mircea Rasovan, acţionar SportGuru, retailer echipamente sportive
► Din datele noastre, adopţia bicicletei creşte cu două cifre în fiecare an şi concluzia este că indiferent dacă autorităţile vor face sau nu piste, oamenii vor continua să-şi cumpere biciclete, vor închiria biciclete. Suntem puţin în urmă la infrastructura legată de piste şi ar trebui să ne preocupăm un pic mai mult din acest punct de vedere.
► Raportat la categoriile de biciclete - de oraş, de munte, de competiţie, dacă până acum ceva vreme focusul era pe bicicletele de munte, de agrement, acum din ce în ce mai mulţi oameni sunt interesaţi de bicicletele de şosea. Din păcate, mulţi renunţă ulterior la ideea de a le achiziţiona din cauza lipsei de infrastructură.
► În România începe să apară o tendinţă către adopţia mersului pe bicicletă zilnic. Dacă acum şapte ani vindeam doar biciclete de munte, pentru că oamenii nici nu se gândeau să meargă în oraş cu bicicleta, acum tot mai mulţi încep să fie interesaţi şi de bicicletele de şosea.
► Afară există o mare adopţie către bicicletele cargo, dar la noi această categorie este inaccesibilă din cauza lipsei de infrastructură.
Claudiu Costea, purtător de cuvânt la Brigada Rutieră
► Cifrele arată că, în primele zece luni din 2023, au avut loc 34 de accidente grave cu biciclişti, iar responsabilitatea le revine acestora, motivele fiind abaterea de la regulile de circulaţie sau viteza neadaptată la condiţiile de trafic. În privinţa utilizatorilor de trotinete avem mai multe accidente grave raportat la primele zece luni din 2023 - 53 de accidente. Nu există educaţie în privinţa echipamentului de protecţie şi a regulilor de circulaţie.
► Mulţi dintre bicicliştii pe care îi oprim în trafic nu cunosc regulile de circulaţie. În principal, un biciclist trebuie să respecte aproape toate regulile pe care le respectă şi un conducător auto: culoarea semaforului, semnalizarea direcţiei de mers etc. Utilizatorul de bicicletă sau trotinetă este obligat să circule pe partea carosabilă, nu pe trotuar, care face parte din drumul public, dar este destinat circulaţiei pietonilor. Există o sancţiune corelativă pentru acestă abatere.
Radu Andronic, acţionar majoritar F.I.P. Consulting
► Noi realizăm masterplanul la nivelul Bucureştiului, pentru care suntem încă într-o etapă contractuală şi mai avem anumite livrabile care au fost transmise către beneficiar - Primăria Bucureşti - şi care nu sunt aprobate încă. Masterplanul a fost demarat în martie 2023.
► Există o lipsă de aliniere a tuturor elementelor de standardizare de proiectare şi de viziune la nivelul administraţiilor. Pista de biciclete, în momentul în care este proiectată, trebuie să fie făcută pentru toată lumea, inclusiv pentru cargo-bike. În acelaşi timp trebuie avut în vedere accesul copiilor, o categorie aparte.
► Pentru masterplan cel mai important lucru, în momentul în care se vor aproba livrabilele din prima etapă, este că vom începe o parte de consultare publică, etapă care lipseşte din obligaţiile contractuale. Va trebui să întocmim un document strategic care să fie acceptat de locuitorii acestui oraş, fie că vorbim de societate civilă, de ONG-uri, de cetăţenii din sectoare, lucru care se poate face doar prin dialog.
Cristian Ionescu, acţionar Sinapseria, firmă de curierat pe bicicletă
► Vedem îmbunătăţiri în micile proiecte de infrastructură care s-au dezvoltat în ultimii ani în Bucureşti, dar şi în atitudinea şoferilor faţă de biciclişti, lucru care probabil se datorează faptului că există din ce în ce mai mulţi biciclişti.
► Infrastructura este foarte limitată în marile oraşe din ţară, iar acolo unde există, mai mult încurcă şi pune în pericol atât bicicliştii, cât şi pietonii, pentru că s-au dezvoltat piste pe trotuare. Se fac totuşi progrese în oraşele care au administraţii un pic mai deschise către astfel de proiecte - în Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara.
► Livrarea coletelor cu bicicleta durează mult mai puţin faţă de livrarea clasică, cu maşina. Vedem deschidere şi din partea clienţilor finali, dar şi din partea firmelor pentru acest tip de curierat, mai potrivit în special pentru oraşele aglomerate, pentru zonele unde este nevoie de o eficienţă mai mare.
► Remarcăm deschidere din partea companiilor mari de curierat, colaborăm şi cu ele, pentru că au nevoie de ajutorul nostru mai ales în zonele în care este foarte aglomerat. În momentul de faţă, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, avem zilnic curieri care livrează cu cargobiciclete.
Ioan Şiloche, proprietar Shillex, producător de biciclete cargo
► În România am vândut doar 11 biciclete cargo până în momentul de faţă. Cererea este foarte mică. Există persoane care ar vrea să înceapă o afacere în zona serviciilor de livrare cu bicicleta atât pe zona de coletărie, cât şi pe zona de food, dar se izbesc de lipsa infrastructurii, lipsa pistelor adaptate pentru a putea circula în siguranţă.
► La export, este greu să te impui pe o piaţă unde există deja businessuri stabile în această zonă. În România este loc, dar trebuie să avem mai întâi o infrastructură.
