Ce ţi se potriveşte: Locuinţă în oraş, sau în suburbie la marginea metropolei?

20 apr 2017

În ultimul deceniu terenurile cu preţuri mai accesibile de la marginea marilor oraşe, în special de lângă Bucureşti, au atras atenţia dezvoltatorilor care au pus bazele unor adevărate mini-oraşe cu blocuri, case, străzi şi chiar pieţe şi chiar strip-malluri. Mai mult, multe dintre aceste noi suburbii au fost construite în apropierea centrelor de business în partea de nord a Capitalei, astfel încât nu contează faptul că sunt amplasate mai departe de centrul oraşului.

Pe de altă parte, expansiunea puternică în zone noi s-a făcut în unele cazuri fără a ţine cont de problemele de infrastructură. Şi când se discută de infrastructură, nu ne referim numai la cea rutieră, ci şi la apă curentă, canalizare sau iluminat public şi desigur, internet şi acoperire GSM cu 4G.

În cazul suburbiilor, se pot împăţi în două categorii – pe de-o parte sunt noile zone rezidenţiale construite în oraşe-satelit din jurul Bucureştiului sau aproape de marginea Capitalei şi zone complet noi, construite unde înainte nu era nimic.

În prima categorie intră proiecte rezidenţiale precum Residenz al Grupului Ţiriac, construit în Chitila, sub forma unui cartier de locuinţe, cu blocuri, spaţii comerciale, străzi şi chiar o piaţă în centru, iar acesta este conectat la infrastructura oraşului.

În Bucureşti, Grupul Ţiriac a demarat în toamna anului trecut vânzările la cea de-a patra fază a proiectului Residenz din Chitila, fază formată din 12 noi blocuri şi 124 de apartamente. în total proiectul are 48 de blocuri. În toamna anului trecut au demarat vânzările, iar din noiembrie şi până în luna martiee s-au vândut deja 40 de aparta­mente. Oficialii Grupului Ţiriac estimează că în primăvara anului viitor sau cel târziu până în vara lui 2018 să vindem tot. În continuare, şi faza a patra a urmat aceleaşi planuri ca primele trei faze, şi nu au fost reduse suprafeţele deoarece a revenit cererea pentru apartamente spaţioase.

Tot aici se încadrează şi Cartierul Solar din zona Metalurgiei din Sectorul 4 al Capitalei unde se vor construi în total 1.000 de apartamente. Proiectul rezidenţial este construit lângă Piaţa de Gros, dar este racordat la utilizaţile din Sectorul 4.

În cealaltă categorie sunt mega-proiectele rezidenţiale construite pe zeci de hectare. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Cosmopolis, din Ştefăneşti, aproape de zona Pipera Tunari, pe Centura Capitalei şi Greenfield, tot aproape de centură, dar în sectorul 1. Ambele proiecte sunt „independente” de Bucureşti, ceea ce înseamnă că au infrastructură proprie de apă şi canalizare – ceea ce se traduce prin puţuri pentru apă şi staţii de epurare pentru canalizare. Pompe pentru apă înseamnă o dependenţă mai mare faţă de curentul electric, iar o pană de curent va însemna atât oprirea luminii cât şi a apei curente – iar acest lucru este valabil pentru toate proiectele de acest gen.

De asemenea, astfel de cartiere-oraş se mai construiesc în sudul Capitalei – spre exemplu în Metalurgiei Park, un minioraş cu 10.000 de locuinţe, din zona Metalurgiei sau proiectele din Popeşti-Leordeni. Metalurgiei Park Residence reuneşte în total 14 dezvoltatori care ar urma să construiască împreună un total de circa 10.000 de apartamente, ce vor fi finalizate în două faze.

Prima fază a Metalurgiei Park Residence este preconizată să fie gata la sfârşitul anului viitor. Ansamblul este amplasat în zona Berceni, la intersecţia Bulevardului Metalurgiei cu Drumul Binelui, din sectorul 4 al Capitalei.

Din Metalurgiei Park Residence vor face parte garsoniere, cu preţuri care pornesc de la 25.500 de euro, şi apartamente cu două şi cu trei camere, la preţuri începând de la 37.500 de euro, respectiv 49.900 de euro.

Din toţi cei 14 dezvoltatori care investesc în ansamblu, 12 au început lucrările la proiectele lor, şi anume: Brown Residence SA, VIVA Residence, Top House Residence, Joy Residence, Galaxy Residence, Kristal Residence, Venus Residence, Athos Residence, Arcadia Residence, Modern Residence, Galaxy Plus Residence, Primera Residence, toţi fiind români. Fiecare a conceput un proiect distinct, în acord cu identitatea sa.

Suprafaţa totală a terenului pe care este dezvoltată prima fază ajunge la 25 de hectare. Terenul a fost cumpărat de la Berses SA, care deţinea fostele sere Berceni, cu 150 de euro pe metru pătrat.

Proiecte rezidenţiale, compuse mai ales din vile s-au construit şi în Domneşti, însă amânarea la nesfârşit a pasajului peste Centura Capitalei şi blocajul permanent de pe Prelungirea Ghencea a determinat automat şi o încetinire a construcţiilor din acea zonă.

Spre deosebire de locuinţele din oraş, în cele din suburbii locuitorii depind într-o mai mare măsură de automobil şi infrastructura rutieră. O ninsoare mai puternică poate duce chiar la blocarea accesului spre complex, în timp ce la orele de vârf infrastructura rutieră din zonă poate fi foarte aglomerată, astfel încât un drum spre centru, sau din centru spre casă poate dura şi spre o oră. Pe de altă parte, sunt mici oraşe din apropierea Bucureştiului care dispun de o gară, precum Chitila, iar locuitorii din zonă pot ajunge mai uşor la Gara de Nord de unde pot lua metroul.

Avantajul principal al suburbiei este faptul că se poate achiziţiona un apartament sau o casă cu o suprafaţă mai mare decât în cazul unui imobil cu acelaşi preţ, dar mai aproape de zona centrală. În plus, casele individuale din aceste zone pot fi achiziţionate sub 100.000 de euro alături de o curte generoasă, de cel puţin 2-3 sute de metri pătraţi. Cu cât casa este mai aproape de oraş din casă individuală se „transformă” în casă duplex sau înşiruită, iar curtea ajunge în cel mai bun caz ca 20-30 mp.

Expansiunea noilor centre de afaceri precum Pipera, sau chiar Barbu Văcărescu/Floreasca alături de viitoarele clădiri din Expoziţiei, s-au realizat şi se realizează spre exteriorul oraşului, aproape de noile zone rezidenţiale. Pe de altă parte, extinderea spre nord, mai ales pe DN1 în Otopeni, Corbeanca, Baloteşti sau chiar Săftica a pus presiune pe drumul naţional care în fiecare dimineaţă şi seară este „ocupat” de coloane de maşini pe zeci de kilometri, mai ales în contextul în care nu există o alternativă la nivel de transport în comun.

Spre exemplu, un drum din Corbeanca până în Floreasca de circa 20-25 km se parcurge în 40 de minute până la o ora şi un sfert, în funcţie de trafic. În acest timp, jumătate din drum fiind „bară la bară” consumul poate urca spre 8 – 10 litri de combustibil la 100 km, adică un drum dus-întors poate costa până la 25-30 de lei pe zi, sau până la 500-600 lei pe lună, dacă se ia în calcul strict consumul de carburant pentru drumul la serviciu. Dacă se ia în calcul şi weekendul, costul urcă spre 800 de lei. Mai mult, o locuinţă amplasată mai departe de Capitală automat înseamnă şi nevoia de a avea două automobile în familie ceea ce înseamnă o dublare a costurilor cu transportul.

Acest articol face parte dintr-o campanie editorială de informare cu privire la achiziţia unei case, susţinută de Storia.ro

Storia.ro  este platformă de anunţuri dedicat exclusiv sectorului imobiliar, lansată de OLX. Cu peste 100.000 de anunţuri, Storia.ro oferă peste 50 de filtre de căutare, o hartă completă a zonei alese cu puncte de interes multiple, precum şi un comparator de preţuri specifice fiecărei regiuni în parte. Platforma se poate accesa atât de pe desktop, cât şi din aplicaţiile mobile IOS şi Android.

 

 

O campanie Ziarul Financiar și Storia