♦ Ajutoare pentru montarea de staţii electrice, un sistem de taxare mai prietenos pentru companiile care trec la parcuri auto electrice sau parcare gratuită sunt doar câteva dintre măsurile care ar putea fi implementate pentru dezvoltarea sectorului de maşini electrice pe plan local ♦ Potrivit calculelor ZF, în România funcţionează acum o reţea de circa 1.000 de staţii electrice, iar numărul de înmatriculări de maşini „verzi“ se dublează de la an la an ♦ Fără o susţinere pe termen lung însă, domeniul riscă să rămână tot de nişă, în ciuda entuziasmului din acest moment.
„Gradul de adopţie actual în România e foarte mic: 0,07 maşini electrice/1.000 locuitori, care ne poziţionează pe ultimul loc din cele 22 de ţări analizate, la polul opus aflându-se Norvegia - cu 12,58, Suedia - cu 5,48, dar şi Ungaria, care are de cinci ori mai mult decât noi, respectiv 0,36“, spune Claudiu Suma, CEO al LEKTRI.co, business care propune soluţii de încărcare a maşinilor electrice atât pentru parcurile auto ale companiilor, cât şi la nivel rezidenţial.
Potrivit lui Suma, motivele pentru care România este la coada încă unui clasament european sunt multiple, dar nu imposibil de depăşit. „În primul rând, vorbim despre numărul limitat de maşini electrice alocate pieţei româneşti de producători şi numărul limitat al ecotichetelor RablaPlus. În al doilea rând, putem observa lipsa unui regim mai prietenos de taxare şi subvenţionare. Dintre cele opt tipuri de credite fiscale sau subvenţii disponibile în Europa, doar două sunt prezente în ţara noastră: ecotichetul - foarte generos, de altfel, dar limitat ca număr, precum şi impozitul zero pe mijloc de transport. Lipsesc însă subvenţiile pentru instalarea unei staţii de încărcare acasă sau la locul de muncă, taxa de înmatriculare zero, precum şi scutirea de TVA şi a taxării autovehiculelor electrice ale companiilor“, explică Suma.
CEO-ul LEKTRI.co mai precizează că parcarea gratuită, concept deja aplicat în Bucureşti şi Timişoara, ajută la dezvoltarea acestui sector.
„Aş mai adăuga şi necesitatea unei legi pentru plăcuţe verzi de înmatriculare pentru vehicule electrice, care să permită o discriminare pozitivă în teren (ca de exemplu taxare redusă pentru viniete şi parcare, limite de viteză mai mari). În absenţa unor măsuri hotărâte de reglementare şi stimulare cât mai completă, există riscul să devenim groapa de gunoi a autovehiculelor Diesel ale Europei. Se ştie că bunul cel mai de preţ este aerul curat, poluarea atmosferică reducând drastic speranţa de viaţă“, mai spune şeful LEKTRI.co.
Infrastructura de încărcare este şi ea o vulnerabilitate, chiar şi în contextul unei creşteri exponenţiale a numărului de puncte de încărcare.
„Dacă ne uităm la trendul din ultimele opt luni (iulie 2020 - februarie 2021), sesizăm o creştere de 75% în ceea ce priveşte numărul de încărcătoare disponibile în regim public. Totodată, dacă în 2019 numărul de maşini electrice a cunoscut o creştere de aproximativ 150% faţă de 2018, în anul pandemic 2020, cu toate restricţiile cauzate de pandemie, acesta a crescut cu circa 80%“. Astfel, anul trecut s-au înmatriculat 3.134 de maşini electrice, faţă de 1.747 de unităţi în 2019.
Pornind de la informaţiile publice şi datele anunţate de investitori, numărul de staţii electrice din România se apropie de 1.000 , circa 250 fiind staţii de încărcare rapidă, potrivit estimărilor ZF.
„Trebuie să înţelegem foarte bine ce înseamnă reţeaua de încărcare, unde şi cum trebuie să se dezvolte. În acest moment, reţeaua publică este perfect dezvoltată pentru a susţine actualul nivel de dezvoltare al pieţei“, spune Alexandru Şeremet, corporate communication manager BMW Group România.
Potrivit acestuia, România deja are staţii de încărcare rapide în toate marile oraşe şi de-a lungul tuturor traseelor importante.
„Încărcarea automobilelor electrice însă se face cu precădere de acasă sau de la birou. Trebuie să urmărim dezvoltarea acestei infrastructuri care nu trebuie să fie de putere mare, dar trebuie să devină ubicuă. În acelaşi timp staţiile publice de încărcare trebuie să ofere soluţii de încărcare «ultra high power», adică de peste 150 kW, pentru a răspunde dezvoltării automobilelor“, mai spune reprezentantul BMW Group România.
Potrivit datelor constructorului auto german, în 2020, maşinile electrificate (electrice şi plug-in hybrid) au reprezentat 8,2% din totalul înmatriculărilor BMW în România.
„În acest an vom lansa în total trei modele electrice. BMW iX3 a debutat deja martie. BMW iX şi BMW i4 vor fi lansate la final de an. Avem o gamă matură de modele plug-in hybrid. În acest context aşteptăm să ajungem cu modelele electrificate la 15% din totalul vânzărilor.“
Pentru a atinge această cifră însă sunt elemente externe care trebuie să funcţioneze bine - evoluţia pandemiei şi impactul acesteia asupra funcţionării producţiei şi pieţei, dar şi programul Rabla Plus“, mai spune Şeremet.
Dar dincolo de Rabla Plus, cel mai important factor care a permis dezvoltarea segmentului electric în România, piaţa nu poate merge mai departe fără o planificare pornind de la cel mai înalt nivel.
„Programul Rabla Plus a fost vital pentru lansarea pieţei, este eficient şi este cel care a făcut diferenţa. Pe termen mediu însă, nu ne dorim o piaţă captivă unui program de susţinere guvernamental care trebuie confirmat an de an. O piaţă matură, dezvoltată sănătos, trebuie construită independent de acest program. De aceea trebuie pregătite soluţii pentru limitarea treptată a programului, fără să creeze şocuri masive în piaţă. Avem exemple internaţionale unde oprirea bruscă a programului a generat prăbuşirea pieţei de automobile electrice. O planificare pe termen mediu în acest sens este esenţială“, subliniază reprezentantul BMW Group România.
Statisticile LEKTRI.co, de exemplu, arată prezenţa a 879 de locuri de încărcare cu 1.528 de încărcătoare, cele mai multe, 1.280, fiind Type 2, adică cele mai utilizate acasă, în garaj sau în parking-ul de la locul de muncă. Renovatio, Enel X, E.ON, MOL şi Engie sunt doar câţiva dintre marii jucători care au planuri consistente de creştere în acest domeniu.
Cine sunt cei mai mari proprietari de staţii electrice
► Renovatio, grupul din spatele brandului e-charge, a terminat anul 2020 cu 269 de staţii electrice.
► Enel X are 120 de puncte de încărcare, potrivit celor mai recente informaţii.
► Engie a anunţat că anul trecut a montat 120 de staţii electrice pentru diferiţi clienţi.
► E.ON are 100 de staţii prin E.ON Drive şi 19 unităţi prin proiectul NEXT-E, derulat în comun cu MOL.
► MOL România are 22 de staţii prin brandul Plugee, alte 21 de unităţi fiind incluse în proiecte NEXT-E.
► Rompetrol are, potrivit informaţiilor disponibile, 14 staţii electrice în benzinăriile clasice.
► EV-Mag, o firmă locală, are o reţea formată din 55 de puncte de alimentare, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.
► EV-Connect deţine 65 de staţii instalate, acesta fiind un alt proiect local.
► Polyfazer, un alt business local, are 27 de puncte de alimentare electrice.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE