BGK (Banca de Dezvoltare Poloneză): Ne uităm la pieţele unde băncile comerciale nu merg în mod normal. Sprijinim antreprenorii polonezi în 86 de ţări la nivel global, alături de ambasadele sau consulatele noastre

Cu 16 birouri regionale răspândite pe teritoriul Poloniei şi în colaborare cu reţeaua internaţională de ambasade sau consulate, Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK - Banca de Dezvoltare Poloneză) are o misiune diferită faţă de cea a unei bănci comerciale tradiţionale. Scopul nu este de a merge acolo unde merg şi alte bănci, ci de a livra sprijin financiar complementar, una dintre direcţiile de dezvoltare fiind deschiderea cât mai multor uşi externe pentru companiile poloneze.

BGK este singura instituţie de acest tip din Polonia, misiunea sa declarată fiind de a sprijini economia poloneză către o dezvoltare sustenabilă. „Ne concentrăm pe mai multe arii de activitate cum ar fi securitatea strategică, adică partea de securitate energetică şi cibernetică, programele de antreprenoriat, partea de sănătate, programele rezidenţiale, cele pentru dezvoltarea industrială, transport sau infrastructură”, enumeră reprezentanţii BGK cele mai importante domenii care se află pe radarele instituţiei.

Deşi în unele domenii, cum este cazul energiei, ar părea că „drumurile” BGK se intersectează cu cele ale băncilor comerciale, foarte interesate să sprijine mai ales partea de energie verde, intenţia nu este de a crea concurenţă, ci de a livra servicii complementare de finanţare. Potrivit datelor publicate de EMBER, un think-tank axat pe identificarea soluţiilor privind tranziţia către energia regenerabilă, 79% din energia Poloniei este rezultatul utilizării combustibililor fosili, anul trecut 69% din producţie fiind generată de centralele pe cărbuni. De altfel, Polonia s-a angajat să facă exitul din cărbuni abia în 2049, cel mai îndelungat termen la nivel european. Acest exit din cărbuni înseamnă investiţii uriaşe în partea de energie verde, dar şi intrarea Poloniei în zone complet noi pentru acest stat, cum este energia nucleară. Dacă pentru unele proiecte, băncile comerciale se bat pentru a securiza finanţări, pentru altele interesul nu este atât de mare din cauza riscurilor sau a perioadei de recuperare mai mare a banilor. Iar aici intervine BGK.

„Da, ne concentrăm pe proiectele de energie, dar nu vrem să ne ducem acolo unde merg şi băncile comerciale. Obiectivul nostru nu este să concurăm cu băncile comerciale, ci să livrăm sprijin financiar complementar pentru investiţii. Pentru noi contează partea de valoare adăugată pentru economia poloneză, apoi calculele legate de profitabilitate”, au mai precizat reprezentanţii BGK.

Potrivit acestora, banca se ocupă de programe de finanţare încredinţate de guvern, dar are şi propriile proiecte. Una dintre cele mai interesante direcţii de dezvoltare din ultimii ani a fost instruirea personalului din cele 16 birouri regionale pe care BGK le are în Polonia pentru a putea sprijini companiile locale peste graniţe.

„Avem 16 birouri regionale, cu oameni bine pregătiţi, care se întâlnesc în mod constant cu companiile. Dacă o firmă poloneză are nevoie de un partener pentru activităţile sale de export, atunci suntem acolo. Nici nu s-ar putea altfel.”

Dincolo de birourile regionale, BGK organizează conferinţe sau întâlniri astfel încât mediul de business polonez să fie la curent cu opţiunile de finanţare pe care banca le are. Iar această abordare este mai departe completată de colaborarea pe care banca o are cu ambasadele sau cu consulatele Poloniei din diferite state.

„Vrem să ajutăm companiile poloneze să se dezvolte în afara graniţelor Poloniei. Am reuşit, de exemplu, să intrăm pe piaţa turcească a proiectelor de energie solară. În acest moment îi sprijinim pe antreprenorii polonezi în 86 de state şi ne uităm în pieţele unde băncile comerciale nu vor să meargă. De exemplu, ne pregătim de acum să vedem cum vor putea să finanţăm reconstrucţia Ucraineiî, au mai precizat reprezentanţii BGK.

Abordarea este relativ diferită faţă de sprijinul pe care îl primesc antreprenorii din România de la autorităţile locale privind expansiunea pe pieţele externe. Efectul este şi vizibil de altfel, România fiind un teritoriu fertil pentru investiţiile altora sau consumul de produse importate, dar cu o prezenţă foarte modestă pe pieţele externe.