Repartizarea pe judeţe a celor mai mari 1.000 de companii din România indică o concentrare a liderilor în oraşe mari, cu infrastructură mai dezvoltată, cu forţă de muncă suficientă şi calificată, precum şi instituţii de învăţământ puternice, care pot pregăti o astfel de forţă de muncă. Previzibil, harta mai arată o puternică polarizare în zona Bucureşti-Ilfov atât din perspectiva numărului de companii, cât şi din cea a ponderii cifrelor lor de afaceri cumulate din total (circa 55%). Dacă în cazul acestei regiuni nu se observă o dependenţă de un număr restrâns de companii mari (473 din cele 1.000), situaţia este diferită în cazul unor judeţe în care o parte semnificativă a cifrei de afaceri este generată de un număr limitat de companii mari. O astfel de concentrare poate fi benefică în perioadele de dezvoltare a businessului, însă, pe de altă parte, schimbările majore în evoluţia unui astfel de judeţ, de genul unei achiziţii al cărei obiect îl face unul dintre lideri, pot avea efecte puternice asupra întregului ecosistem.
De asemenea, se poate spune că, în unele judeţe din Moldova şi Muntenia, prezenţa businessurilor locale antreprenoriale în topul celor mai mari companii este mai semnificativă, în timp ce în Bucureşti-Ilfov domină companiile multinaţionale. Acestea din urmă sunt şi una dintre cele mai active categorii de cumpărători pe piaţa din România. În 2022, investitorii strategici, care includ şi multinaţionalele, au dominat categoric piaţa, fiind implicaţi în 83% din numărul total de tranzacţii. Companiile achiziţionate de acest tip de investitori au fost, la rândul lor, în principal jucători strategici. Analiza activităţii de fuziuni şi achiziţii de anul trecut indică şi faptul că investitorii nu au vizat o anumită regiune a ţării, ci s-au ghidat după criterii precum poziţia companiei vizate în cadrul industriei în care activează, calitatea produselor, a furnizorilor, a clienţilor, performanţa echipei şi a proceselor de management şi perspectivele de creştere.
Este de remarcat faptul că, în ultimii ani, antreprenorii locali sunt interesaţi să se extindă prin achiziţii, atât în interiorul, cât şi în afara ţării. În 2022, producătorul de plasă din fibră de sticlă Bico Industries, deţinut în proporţie de 70% de ROCA Industry, a preluat grupul de firme Terra Impex, care cuprinde trei companii din Republica Moldova şi o companie din România, devenind prima companie din cadrul Roca Industry care s-a extins în străinătate, iar câteva luni mai târziu, compania anunţa că se află în negocieri avansate pentru preluarea Iranga Technologijos din Lituania, care activează pe piaţa textilelor tehnice şi de construcţii. În 2021, firma românească de transport auto şi logistică Alexander International a cumpărat subsidiarele din Cehia şi România ale Brandl, o companie nemţească. Sunt doar două dintre exemplele de succes.
Harta de business a ţării mai arată că aproape jumătate din judeţe au o pondere individuală de sub 0,5% din cifra de afaceri totală a celor mai mari companii. Acestea ar putea deveni ţinte de achiziţie pentru jucători mai mari, deţinuţi de antreprenori locali care vor să atingă o masă critică de dezvoltare sau care vor să penetreze zona respectivă.
Privind către 2023, este de aşteptat ca piaţa locală de fuziuni şi achiziţii să genereze un număr semnificativ de tranzacţii mari (după recordul înregistrat în 2022) şi să fie animată în mai mare măsură de companii locale în postura de cumpărători. Analizele indică faptul că premisele actuale sunt propice expansiunii locale, dar şi regionale, aşadar este posibil să asistăm şi la alte achiziţii internaţionale din partea jucătorilor români.
În ceea ce priveşte multiplii de evaluare, deşi fiecare tranzacţie are specificul său, se observă o tendinţă de reducere a diferenţei dintre aşteptările vânzătorilor şi ale potenţialilor cumpărători. Aşadar, după ce, în ultimii ani, piaţa a fost dominată pe rând de cumpărători şi de vânzători, în 2023, aceasta ar putea deveni mai echilibrată.
Indiferent de tipul de afacere - antreprenor local sau multinaţională - şi de regiune, activitatea de fuziuni şi achiziţii este influenţată tot mai puternic de factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă (Environment, Social, Governance - ESG). Studiile Deloitte arată că investitorii au început să solicite încă din 2021 informaţii despre obiectivele de mediu ale companiilor înainte de a decide dacă investesc în acestea, iar, în prezent, aceştia reprezintă una dintre categoriile de stakeholderi care pun mare presiune pe organizaţii pentru a lua măsuri de combatere a schimbărilor climatice (66%), la un nivel comparabil cu presiunea exercitată de autorităţile de reglementare, de guverne şi de clienţi (câte 68%).
