ZF Tech Day. Tudor Beleuţă şi Horia Toniuc, cofondatori Rastel.io, soluţie inteligentă de parcare a bicicletelor: Implementăm în Oradea prima reţea de parcări de biciclete. Va fi disponibilă în maxim două luni

♦ Horia Toniuc: În colaborare cu Orange Fab vrem să dezvoltăm reţele de parcări pentru biciclete în cât mai multe oraşe, să vorbim cu cât mai multe administraţii publice, clădiri de birouri, iar orice sugestie vine din partea Orange pe partea de IoT ne ajută.

Start-up-ul Rastel.io, care a dezvoltat o soluţie inteligentă de parcări pentru ca bicicliştii să îşi poată parca bicicleta în siguranţă şi să o poată monitoriza de la distanţă, a început implementarea primului proiect pilot care prevede dezvoltarea unei reţele de parcări pentru biciclete în Oradea, au spus în cadrul emisiunii ZF Tech Day Tudor Beleuţă şi Horia Toniuc, cofondatori ai Rastel.io.

„Obiectivul principal pentru acest an este să implementăm proiectul pilot. Reţeaua de parcări pentru biciclete va fi disponibilă în Oradea într-o lună - două. Pentru acest lucru deja am început să strângem opiniile oamenilor. De aceea invit pe toată lumea, cine este din Oradea, să intre site-ul nostru şi să selecteze acolo locaţiile preferate din oraş. Acesta este primul obiectiv“, a spus Tudor Beleuţă.

Recent, start-up-ul românesc fondat în toamna anului 2021, în urma unei investiţii de aproximativ 20.000 de euro, a intrat în programul de accelerare Orange Fab.

„În colaborarea cu Orange ne dorim să ajungem în cât mai multe oraşe şi administraţii din România cu care Orange are deja contact. De asemenea, ne dorim să ajungem la cât mai multe clădiri de birouri, corporaţii cu număr mare de angajaţi, unde să putem propune soluţia noastră şi, de asemenea, orice ajutor sau sugestie din partea Orange pe partea de IoT şi de telecomunicaţii nu strică niciodată“, a spus Horia Toniuc.

Soluţia propusă de cei doi cofon­atori ai Rastel.io este compusă din două elemente – unul hardware (re­pre­zentat de o „cuşcă“ care poate adăposti până la şase biciclete în prezent), dar şi unul software (care înseamnă o aplicaţie prin care uti­liza­torii pot debloca şi bloca parcarea şi pot monitoriza bicicleta de oriunde).

„În prezent, avem un model de adăpost de şase locuri, dar dacă există cerere, putem să facem şi alte dimensiuni. Accesul în adăpost se face pe baza unei aplicaţii mobile, iar asta ar fi componenta software care ne oferă şi posibilitatea de a analiza datele şi, de asemenea, de a încerca să implicăm activ comunitatea de biciclişti şi să încurajăm oamenii să folosească mai mult bicicleta. Parcarea pe care am dezvoltat-o are nevoie de un spaţiu de 2,5m/2m, asta însemnând cam jumătate de loc de parcare care în prezent este dedicat unei maşini. Am dezvoltat în varianta asta ţinând cont şi de ce am văzut prin afara ţării, unde, ca alocaţie de amplasare, acestea chiar sunt plasate pe locurile de parcare de maşini. Am încercat să ne pliem pe ce s-a făcut şi în alte părţi şi să vedem cum răspunde şi comunitatea de aici la soluţia aceasta“, a adăugat Horia Toniuc.

În prezent, Rastel.io are şi un client oficial, cu care şi-a început practic activitatea pe piaţă, a povestit Tudor Beleuţă în cadrul emisiunii.

„Noi am început cu un proiect pilot la o clădire de birouri din Cluj, Liberty Technology Park, unde iniţial ideea era doar de a demonstra funcţionalitatea şi fezabilitate soluţiei noastre, dar recent ei au devenit şi primii noştri clienţi corporate. Pentru că au fost mulţumiţi şi au dorit să continue cu noi.“

De asemenea, în Cluj, Rastel.io a transformat un garaj vechi într-o parcare inteligentă pentru biciclete.

„Am convertit un garaj vechi din Cluj într-o parcare smart de biciclete, independent energetic, cu alimentare de la un sistem fotovoltaic. Deci, oricine are încredere că există un viitor mai bun pentru biciclişti şi vrea să îi susţină, poate să ne contacteze“, a punctat Horia Toniuc.

 

Ce a mai spus Tudor Beleuţă

Am vrut să dezvoltăm o soluţie flexibilă. În primul rând, flexibilitatea pentru utilizatori nu necesită decât o aplicaţie. După aceea flexibilitate în amplasare. De aceea am venit cu o soluţie care poate uşor să fie amplasată pe un loc de parcare, astfel încât nu trebuie decât să sacrificăm spaţiul deja existent, nu trebuie neapărat să fie alocat un spaţiu suplimentar şi are flexibilitate în ceea ce priveşte necesarul de energie - ne-am gândit astfel încât să fie independent energetic dacă e cazul.

Pentru ideea aceasta de avea o reţea proprie, privată, la nivel de municipalitate, avem mai multe surse de venit pe care le-am gândit. odată fi sigur un abonament lunar sau anual pentru utilizatori, prin care ei primesc practic acces la întreaga reţea de 15 sau chiar mai multe parcări. Pe de altă parte dorim să facilităm şi promovarea atât fizică cât şi prin intermediul aplicaţiei a tuturor celor care sunt nişte promotori şi doresc să-şi construiască un brand în ceea ce priveşte micromobilitatea şi modul acesta sustenabil de a ne deplasa prin oraş, care este mersul pe bicicletă, astfel încât oferim şi posibilitatea de a face reclamă fizică pe adăposturile noastre, dar şi de a se afilia cu noi - asta însemnând că noi punem la dispoziţie o platformă prin care simplificăm procesul de recompensare a bicicliştilor atunci când folosesc bicicleta de către părţi terţe: atât publice cât şi private. Spre exemplu, eu atunci când folosesc bicicleta şi o parchez sunt direct recompensat de municipalitate, pentru că sunt un bun cetăţean.

Cred că problema principală este cea a a educaţiei. De acolo porneşte şi atitudinea faţă de această activitate, care nu ar trebui să fie niciun moft, pe de o parte, şi nici o soluţie de compromis pentru cei care n-au altă posibilitate financiară de a merge cu maşina. Ar trebui să fie pur şi simplu o modalitate de transport uzual adoptată de toată lumea pentru că aduce o grămadă de beneficii. Şi atunci revenim la problema educaţiei, pentru că este izbitor în momentul în care petreci un pic timp pe afară, în străinătate, în vest, şi vezi că toată lumea adoptă mersul pe bicicletă, iar când te întorci înapoi, lumea are în general o atitudine mai rezervată, deşi beneficiile sunt aceleaşi. Noi credem că în viitor bicicleta va fi adoptată la scară mai largă chiar şi în România. Pentru că se poate, noi vrem să accelerăm acest proces practic prin oferirea unei infrastructuri îmbunătăţite şi pe de altă parte, prin modelul acesta de recompensare a bicicliştilor, credem în mod activ că dacă omul resimte în mod activ că este sprijinit, că este susţinut, încetul cu încetul va înţelege şi beneficiile şi va adopta pe termen lung bicicleta ca transport usual.

În ceea ce priveşte finanţările suntem într-o perioadă bună, în care iniţiativele, cel puţin la nivel de MVP, de demonstrare a funcţionalităţii, sunt susţinute. Există numeroase acceleratoare, incubatoare şi surse de finanţare pentru early stage în momentul acesta în România, ceea ce ne-a stimulat foarte mult să ne asumăm ideea de a concepe ceva de la zero, de a testa, pentru că este un climat bun. Am participat la numeroase programe, inclusiv la nivel european, prin care am primit şi finanţări cu care am reuşit să ne dezvoltăm prototipurile, pe care le şi arătăm în momentul de faţă şi să ne susţinem dezvoltarea.

Noi credem că adevărata valoare pe care putem să aducem este atunci când putem propriu-zis, să arătăm că o întreagă reţea de parcări este disponibilă. Suntem în discuţii avansate, mature cu cei de la Make IT din Oradea, care susţin startup-urile ca şi noi în etapa aceasta şi alături de care dorim să facem proiectul pilot, să obţinem finanţare şi să obţinem un feedback, sperăm noi, cât mai bun din partea publicului.

Am ajuns să discutăm cu city manageri, cu primari. Deschiderea este cel puţin la nivel de discuţii. Într-adevăr, pasul următor în care ne angajăm să sacrificăm acei 5 metri pătraţi pentru a amplasa parcarea pentru biciclete şi să ne asumăm riscurile, pentru că există într-adevăr nişte riscuri. În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii instituţiilor statului, întrebarea e care va fi percepţia publicului, pentru că urmează alegerile, dar noi credem că despre asta este până la urmă vorba atunci când vrem să inovăm, nu putem să facem lucruri noi cu zero riscuri. În momentul de faţă, ceea ce facem este să îi ţinem în contact pe toţi cei care s-au arătat deschişi şi sperăm noi că în urma acestui prim proiect pilot la nivel de municipalitate, în care vom demonstra că există rezultate pozitive şi într-adevăr impactul este unul extrem de benefic, să se propage la nivel naţional.

 

Ce a mai spus Horia Toniuc

Pentru oricine are o incintă securizată care deja este folosită ca loc de parcare de biciclete sau o cameră pe care vrea să o convertească într-o parcare de biciclete, noi putem să instalăm soluţia noastră de control acces pe orice fel de spaţiu şi să o adăugăm în reţeaua Rastel.io. Şi chiar am făcut asta cu un vechi garaj din Cluj, pe care l-am convertit într-o parcare smart de biciclete, independent energetic, cu alimentare de la un sistem fotovoltaic. Deci da, oricine are încredere că există un viitor mai bun pentru biciclişti şi vrea să îi susţină, poate să ne contacteze.

 

Horia Toniuc, cofondator al Rastel.io: Am transformat un garaj vechi din Cluj într-o parcare smart pentru biciclete, independentă energetic.