O firmă din Harghita face 200.000 de euro pe an din salcia energetică

8 feb 2014 Autor: Radu Bostan

Sursa foto: kwg.ro

Kontrastwege SRL, o firmă din Harghita, rulează anual în jur de 200.000 de euro din afaceri cu salcia ener­getică, o plan­tă care este fo­lo­sită drept com­­bustibil pen­tru centralele elec­trice pe bio­ma­să. Repre­zen­tanţii com­paniei se aşteaptă ca suprafaţa culturilor să crească datorită interesului mai mare al investitorilor pentru această formă de energie verde.

Compania deţine din 2006 licenţa de distribuţie în România a unor soiuri de salcie energetică create de o firmă suedeză, iar până în 2010 a realizat plan­taţii de test în toată ţara pentru a ob­serva dezvoltarea plantei în condiţii di­ferite de climă şi sol. Cele mai bune zone pentru cultivare s-au dovedit a fi Transil­vania şi nordul Moldovei, dar mai ales Delta Dunării, ca urmare a solului umed.

„Din 2011 am început să o valo­ri­fi­căm ca business. În primul an am vân­dut plante cât pentru 146 de hectare, apoi în 2012 am vândut echivalentul a aproximativ 240 de hectare“, a spus Zsom­bor Benkö, asociat la Kontrast­wege. Plantarea salciei energetice are loc în lunile martie şi aprilie. La un hectar, compania recomandă plan­ta­rea a 14.000 de butaşi din care vor creşte ulterior salciile, iar investiţia cu tot cu pregătirea terenului este de 1.600 până la 2.500 de euro pe hectar. După trei ani, plantaţia este matură şi gata de recoltare, această operaţiune fiind realizată în lunile ianuarie şi februarie. La fiecare doi ani rezultă în jur de 30 de tone pe hectar de tocătură vegetală care este folosită de centralele pe biomasă pentru a produce energie.

„Termenul de recuperare a in­ves­ti­ţiei este de 3-4 ani, iar profitul este un­deva la 2.800 de euro pe hectar la fie­care doi ani. Se poate recolta şi anual, deoarece salcia creşte 3 cm pe zi, dar din punctul de vedere al costurilor cel mai eficient este dacă recoltezi din doi în doi ani pentru a permite plantei să crească şi în masă“, a explicat Benkö.

Pro­fitul pe care Zsombor Benkö susţine că îl obţine la un hectar de salcie este dublu faţă de câştigul obţinut cu un hectar de porumb.

Clienţii sunt în general fermieri mici, care deţin terenuri de până la 10 hectare şi fie îşi vând producţia către proprietarii centralelor pe biomasă, fie o folosesc în instalaţii proprii pentru a produce căldură.

„În categoria aceasta intră şi pensiunile, ne aşteptăm să avem din ce în ce mai mulţi clienţi care au o pensiune la sat şi calculează că îşi fac propria plantaţie, iar apoi şi-o pot încălzi gratuit“, a arătat Benkö.

Clienţii mari sunt cei cu centrale de cogenerare pe biomasă, care furnizează energie termică pentru fabrici şi au nevoie de sute sau chiar mii de hectare de salcie. Cele mai multe dintre centralele care ard biomasă pentru a produce energie folosesc deşeuri rezultate din exploatarea lemnului, motiv pentru care acestea sunt în general plasate lângă o sursă precum o fabrică de mobilă. Dacă în total centralele pe biomasă au o putere instalată de 80 MW, cele care folosesc plante energetice au împreună doar 13 MW, potrivit datelor Transelectrica.

În total, luând în calcul suprafaţa cultivată de ceilalţi distribuitori de salcie energetică, plantele acoperă în prezent circa 800 de hectare, o cifră infimă raportat la suprafaţa agricolă a României de peste 8 milioane de hectare. Benk? spune însă că se aşteaptă la o cerere mai mare în viitor din partea producătorilor de energie.

„Există o lipsă acută de biomasă pe piaţă“, a precizat el. „Noi avem de la două centrale câte o scrisoare în care ei spun că preiau orice cantitate de biomasă disponibilă. Sunt vreo trei sau patru centrale electrice în faza de proiect, iar existenţa acestora dă clienţilor un chef de a investi în plantaţiile de salcie energetică.“


Biomasa se bucură încă de sprijin

Spre deosebire de producătorii de energie eoliană sau fotovoltaică, a căror „alocaţie“ de certificate verzi prin schema de sprijin pentru energia regenerabilă a fost redusă anul trecut, cei care folosesc biomasa primesc în continuare două certificate pentru fiecare megawatt-oră produs. În plus, centralele care folosesc plante energetice, precum salcia suedeză, primesc un certificat bonus. Mai mult, dacă produc în cogenerare, adică energie electrică şi termică simultan, centralele primesc încă un certificat verde. Cele patru certificate sunt vândute apoi pe piaţă către furnizorii de energie, iar venturile depăşesc încasările din vânzarea energiei electrice.

De altfel, şi Kontrastwege ia în calcul investiţia într-o centrală proprie de cogenerare, amplasată în Harghita şi „alimentată“ de o plantaţie uriaşă de salcie suedeză. „Dacă va fi construită, atunci neapărat vom planta şi noi câteva hectare în zonă. Curentul ar fi livrat către sistemul electric naţional, iar pentru energia termică vom face un contract cu oraşul pentru a încălzi două cartiere din Miercurea-Ciuc.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.02.2014

 
Cuvinte cheie:
salcie energetică
, energie
, harghita
, biomasă
, certificate
, asteptare
, energie termica
, energie electrica

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide