Analiştii financiari de pe piaţa locală cred că o depreciere bruscă şi semnificativă a leului va fi evitată anul viitor, însă chiar dacă mediul politic intern va fi unul mai stabil, evoluţia monedei naţionale va fi influenţată de calendarul încărcat de plăţi către FMI ale BNR şi ale Ministerului de Finanţe, astfel că ar putea fi dificil să vedem un nivel mediu al cursului leu-euro în 2013 mai mic decât cel din 2012.
Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze către FMI atât în 2013, cât şi în 2014, aproximativ un miliard de euro pe an, în timp ce BNR va da înapoi 3,9 mld. euro anul viitor şi 3,7 mld. euro în 2014, fără a lua în calcul şi dobânzile.
În 2012, cursul leu-euro a devenit teren de luptă în războiul referendumului, tensiunile de pe scena politică de la Bucureşti urcând cotaţiile la un maxim de aproape 4,65 lei/euro la începutul lunii august, astfel că moneda naţională a ajuns la o depreciere de 7,6% faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2011. La tensiunile politice interne, având în prim-plan suspendarea preşedintelului Traian Băsescu şi referendumul de la sfârşitul lunii iulie, s-au adăugat şi turbulenţele de la nivelul zonei euro.
Fluctuaţiile mari ale cursului din 2012 au venit după ce în 2011, leul s-a dovedit mult mai stabil decât celelalte monede din regiune, rezerva valutară a BNR de aproximativ 32 mld. euro permiţând intervenţii lejere de temperare a presiunilor pe curs. Leul s-a depreciat în 2011 cu doar 0,8% faţă de euro, cu 4,2% faţă de dolar şi cu 3,8% faţă de francul elveţian. Totuşi, în 2011 cursul leu/euro s-a apropiat de recordul de 4,4 lei/euro atins în 2010, pe fondul tensiunilor de pe pieţele internaţionale legate de îngrijorările privind datoriile suverane, care au escaladat în a doua parte a anului.
Cursul de schimb este un subiect delicat pentru români, având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro.
Şi în octombrie 2012 cursul de schimb s-a apropiat de pragul de 4,6 lei/euro, consemnat la începutul lunii august. Ca şi în august, şi în octombrie BNR a hotărât să plafoneze sumele pe care băncile le pot împrumuta la dobânda de politică monetară de 5,25% pe an în schimbul garantării titlurilor de stat. Sumele împrumutate au coborât treptat de la 6 mld. lei la 4 mld. lei. Limitarea licitaţiilor repo derulate de banca centrală este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb, după cum a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Reversul este însă creşterea randamentelor la titlurile de stat emise de Finanţe.
După alegerile parlamentare, trendul s-a inversat iar moneda naţională s-a apreciat, ajungând la minimul ultimelor trei luni de 4,42 lei/euro.
Cum văd analiştii cursul în 2013
Eugen Sinca, analist BCR
Cursul de schimb va evolua în intervalul 4,4 – 4,7 lei/euro în 2013, ceea ce înseamnă o volatilitate similară celei din 2012. Chiar dacă mediul politic intern va fi unul mai stabil, leul va fi influenţat de calendarul încărcat de plăţi către FMI ale BNR şi ale Ministerului de Finanţe. O depreciere bruscă şi importantă a leului va fi evitată în 2013, în condiţiile în care inflaţia se află mult peste ţinta BNR, iar economia românească este în continuare sensibilă la mişcările cursului. Este esenţial ca România să atragă mai multe investiţii străine din afara zonei euro pentru susţinerea leului în jurul nivelurilor actuale şi impulsionarea creşterii economice.
Politica monetară expansionistă a FED-ului şi performanţele comerciale bune au făcut ca sectorul companiilor din SUA să dispună de lichidităţi consistente, iar România trebuie să puncteze decisiv în faţa investitorilor de peste ocean.
Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank
Odată cu instalarea noului guvern, cursul de schimb probabil că se va stabiliza la niveluri mai joase comparativ cu nivelurile atinse în toamna anului 2012. Aşa cum s-a observat în ultima săptămână, stabilizarea situaţiei politice a avut un efect pozitiv asupra sentimentului investitorilor străini faţă de România, dovada fiind reducerea cursului leu/euro de la nivelurile de 4,52-4,53 către nivelul de 4,44-4,45 lei/euro. Este foarte probabil ca leii cumpăraţi pe piaţa valutară de către investitorii străini să fi fost investiţi în titlurile de stat româneşti, dovada fiind rezultatul extraordinar al ultimelor licitaţii organizate de Ministerul Finanţelor. Aşteptările investitorilor faţă de noul guvern sunt ridicate şi de aceea este important ca România să continue colaborarea cu instituţiile financiare internaţionale sub forma unui nou acord care să îi asigure pe investitori că situaţia macroeconomică va rămâne stabilă şi reformele structurale vor continua. Însă, trebuie să ţinem cont şi de influenţa factorilor externi, astfel că orice îngrijorare a investitorilor referitoare la criza datoriilor suverane din zona euro va avea o influenţă negativă asupra leului.
Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank
În scenariul de bază considerăm o depreciere medie a leului faţă de euro de sub 3% (mai redusă decat 5% din 2012). Aprecierea monedei naţionale după alegerile parlamentare a condus la atingerea minimului ultimelor trei luni pentru EURRON (4,4650). Cel mai probabil această evoluţie a fost determinată de intrări de capitaluri de natură volatilă (investiţii de portofoliu). Dacă apetitul la risc se va menţine ridicat în 2013 (evitarea ajustării fiscale majore din SUA, precum şi continuarea procesului de consolidare a Europei fiind condiţii necesare), iar viitorul guvern al României va continua procesul de consolidare fiscală sub un acord cu FMI, randamentul ridicat al activelor denominate în lei ar putea fi un magnet pentru capitalul străin. Natura volatilă a intrărilor de capitaluri implică riscuri de depreciere în cazul schimbărilor bruşte de sentiment – iar acest lucru a fost cât se poate de evident în 2012 (după ce în 2010-2011 intrările de capital de portofoliu au câştigat o pondere importantă în finanţarea deficitelor). În acest context, va fi cu atât mai mult justificată o intervenţie a băncii centrale pentru a limita o apreciere nesustenabilă a monedei (în acelaşi timp consolidându-se rezervele valutare, având în vedere serviciul datoriei către FMI în 2013-2014). Într-un astfel de scenariu, cursul leu/euro ar putea evolua mai bine decât în scenariul de bază, însă având în vedere nevoia de finanţare externă, ar putea fi dificil să vedem un nivel mediu al cursului leu/euro în 2013 mai mic decât cel din 2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
