Şeful Băncii Centrale a Franţei a avertizat că recentele tulburări de pe pieţele de obligaţiuni din Marea Britanie ilustrează „bucla vicioasă” cu care se pot confrunta guvernele dacă subminează eforturile institutorilor de rate de a reduce creşterea inflaţiei, scrie Financial Times.
François Villeroy de Galhau, care face parte din consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene, a declarat într-un interviu că mărirea bruscă a costului împrumuturilor guvernului britanic a evidenţiat importanţa „unui mix consistent de politici” între băncile centrale şi parlamentari.
Subliniind riscurile expansiunii fiscale într-o perioadă de creştere rapidă a ratelor dobânzilor, guvernatorul Băncii Franţei a spus: „Dacă aveţi o politică monetară antiinflaţionistă şi există îndoieli cu privire la faptul că politica dvs. fiscală va alimenta inflaţia, atunci acest lucru riscă cu adevărat să creeze o buclă vicioasă.”
El a îndemnat autorităţile globale de reglementare de la Consiliul pentru Stabilitate Financiară să „furnizeze reguli mai clare şi mai stricte” pentru a se asigura că fondurile şi comercianţii îşi construiesc rezerve de lichiditate mai puternice. „Avem nevoie de mai multe date şi în fiecare jurisdicţie avem nevoie de un fel de testare a lichidităţii”, a spus el.
Guvernul Marii Britanii a încheiat luni o întoarcere, după ce noul ministru Jeremy Hunt a anunţat că va renunţa la două treimi din reducerile de taxe anunţate de predecesorul său Kwasi Kwarteng, care a fost demis vineri.
Tratând cu neîncredere de evenimentele recente din Marea Britanie, despre care el a spus că au dominat reuniunile anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale de la Washington săptămâna trecută, Villeroy a spus că nu anticipează ca marile guverne din zona euro să repete greşeala.
În timp ce guvernele din blocul valutar nu s-au confruntat încă cu turbulenţele observate în Regatul Unit în ultimele săptămâni, ele cheltuiesc mari sume pentru a amortiza lovitura creşterii preţurilor la energie asupra întreprinderilor şi gospodăriilor. Economiştii, inclusiv cei de la FMI, cred că pachetele energetice cresc riscul de înrădăcinare a unei inflaţii ridicate.
Villeroy a spus că măsurile sunt însă „de înţeles”. Plafonul de preţ al energiei din Franţa, care a limitat creşterea preţului la energie electrică la 4% în acest an, a contribuit la menţinerea inflaţiei la un nivel de 6,2% - cel mai scăzut din zona euro.”
BCE a majorat dobânzile cu 1,25 puncte procentuale în cursul verii pentru a combate inflaţia record de 10% - de cinci ori obiectivul său de 2% - şi urmează să îşi majoreze rata la depozite cu 0,75 puncte procentuale, până la 1,5% joia viitoare.
Banca Centrală a Europei va continua să „accelereze” până când rata de depozit va ajunge la 2% la sfârşitul anului – aşa-numita rată neutră a dobânzii care nu stimulează şi nici nu restrânge economia.
BCE îşi propune să înceapă să micşoreze bilanţul de 9 miliarde de euro care a crescut în timpul pandemiei odată ce ratele vor ajunge la un punct neutru. Villeroy a declarat că de la sfârşitul acestui an banca ar putea înceta înlocuirea unor obligaţiuni care ajung la scadenţă în cadrul programului său de cumpărare de active de 3,26 miliarde de euro.
