Săptămâna trecută, dintr-o privire

Cele şase evenimente care au marcat săptămâna. Decizie istorică a BCE, care duce pentru prima oară dobânda la 0%; Piaţa salariilor reîncepe să dea în clocot; O bancă dă clienţilor posibilitatea să aleagă: credit standard sau cu ”dare în plată”

12 mar 2016 Ziarul Financiar

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

 

Banca Centrală a redus dobânda şi mai mult şi va injecta şi mai multă lichiditate în piaţă
 
Banca Centrală Europeană a tăiat dobânda de politică monetară de la 0,05% la 0%, cel mai redus nivel din istorie, şi dobânda pentru facilitatea de depozit de la -0,3% la -0,4%, sfidând astfel lamentările marilor bănci europene. Acestea au avertizat că dacă BCE merge şi mai departe cu politica dobânzilor negative, profitabilitatea lor şi rolul lor de motoare de stimulare economică vor avea de suferit.În urma deciziei băncii centrale, euro a luat-o abrupt în jos.

Într-o altă manevră impresionantă, BCE a majorat programul de achiziţii de active cu 20 de miliarde de euro pe lună, la 80 de miliarde de euro pe lună. Aceasta înseamnă că va cumpăra mai multe obligaţiuni cu bani special printaţi în încercarea de a ridica inflaţia peste zero, scrie The Guardian.

Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, spunea înainte ca BCE să-şI anunţe decizia că o altă reducere a dobânzilor va facilita apariţia bulelor financiare, va afecta creşterea economică şI va crea “disparitate socială” pedepsindu-I pe cei care economisesc, scrie Financial Times.

José García Cantera, directorul financiar al Santander, a avertizat că durerea cea mai mare o vor simţI băncile pot rezista cel mai puţin.

Săptămâna trecută, CEO-ul UBS Sergio Ermotti a explicat că dobânzile excesiv de mici forţează băncile să extindă prea multe credite riscante pentru pur şI simplu “nu ştiu ce să mai facă cu depozitele”.

Băncile au obiceiul de a se lamenta gălăgios ori de câte ori interesele le sunt atinse.

“Dacă dobânzile negative se duc şI mai mult sub zero, atunci băncile vor suferi pierderi mari la capitolul depozite. Va trebui să compensezi făcând profit pe partea cealaltă, ceea ce înseamnă să ceri mai mult pentru credite”, a avertizat şI John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank.

Treichl, CEO-ul cu cea mai lungă carieră la o bancă mare europeană, spune că BCE “şi-a atins limitele” după ani de aplicare a unei politici monetare ultrarelaxate prin care nu a reuşit să ridice inflaţia din zona euro, aflată acum şI ea în teritoriu negativ.

“Ceea ce se trece cu vederea este că într-o parte destul de mare a Europei şI în special în regiunea noastră deponenţii fug de riscuri, iar pieţele de capital nu sunt proeminente, ceea ce înseamnă că reducerea dobânzilor nu va ajuta prea mult la stimularea creşterii economice”, a explicat el.

Prima bancă din România care oferă posibilitatea clienţilor de a alege între un produs standard de creditare imobiliară sau unul cu posibilitatea de dare în plată; UniCredit: Acest produs este în proces de calibrare şi mai poate suferi schimbări şi ajustări
 

Băncile profită de legea dării în plată şi încep să-şi modeleze produsele de creditare după acestă lege şi aruncă pe piaţă credite ipotecare de achiziţie cu opţiunea de cedare bun. Practic o bancă din top cinci profită de oportunitate şi vine cu produse noi în condiţiile în care celelalte văd darea în plată ca o ameninţare.

UniCredit Bank, un jucător de top cinci din sistemul bancar, a adus pe piaţă un produs nou de creditare imobiliară în lei, cu avans de 35%, banca luând această decizie chiar în toiul discuţiilor privind darea în plată.

Totuşi, instituţia de credit afişează în continuare şi produse de creditare imobiliară în lei cu avans de 15%.

Răspunsul băncii:

„Produsul despre care aţi relatat - “creditul ipotecar de achiziţie cu opţiunea de cedare bun -, nu este în acest moment disponibil clienţilor. Este un produs pe care l-am proiectat pentru a asimila evoluţiile legislative actuale, dar care se află încă în proces de calibrare şi care mai poate suferi schimbări şi ajustări, iar diseminarea sa în reţeaua de sucursale reprezintă exclusiv un exerciţiu pentru situaţia în care implementarea unei noi oferte ar deveni necesară. Aşa cum am anunţat şi în trecut, contextul legislativ incert ne determină să luăm în calcul şi să testam diverse scenarii, fără ca acest lucru să însemne însă o schimbare de facto a ofertei noastre pentru clienţi”.

 

ZF a primit de la un client al băncii oferta pentru un astfel de credit. Prin urmare, clientul a primit şi un exemplu de calcul pentru un credit de echivalentul în lei a 60.000 de euro.

Şi CEC Bank a afirmat în urmă cu câteva săptămâni că lucrează la un astfel de produs.

Noul produs al UniCredit figurează pe lista băncii de pe data de 4 martie şi a fost introdus din cauza incertitudinii create de legea dării în plată, potrivit informaţiilor solicitate de unii clienţi potenţiali ai băncii. Astfel, dacă un client alege produsul de creditare ipotecară de achiziţie cu opţiunea de cedare bun imobiliar şi nu are în proprietate un imobil va plăti un avans de minim 25%. Dobânda va fi de 5,01% fiind formată din nivelul indicatorului Robor la trei luni, referinţa pentru creditele în lei, plus 3,99%.

Pe de altă parte, un client care doreşte acest produs dar are în proprie­tate un imobil, va plăti 35% avans, iar dobânda va fi de 4,86%, fiind formată din Robor la trei luni plus o marjă de 3,84%.

Prin noul produs al UniCredit Bank „credit ipotecar de achiziţie cu opţiunea de cedare bun“, clientul are posibilitatea de a opta pentru cedarea imobilului achiziţionat şi stingerea tuturor obligaţiilor faţă de bancă, în situaţia în care înregistrează restanţe mai mari de 90 de zile de la scadenţa obligaţiilor de plată generate de: creşterea valorii ratelor (cu cel putin 15%) ca urmare a fluctuaţiei Robor/Euribor, sau reducerea semnificativă a veniturilor (cu cel puţin 15%), şomajul sau decesul împrumutatului şi îndeplineşte cumulativ condiţiile menţionate în Contractul de credit cu clauza de cedare bun (spre exemplu bunurile sunt libere de sarcini, cu excepţia celor constituite în favoarea băncii, nu fac obiectul vreunei măsuri asiguratorii sau al unui litigiu, bunurile sunt în stare bună, nedeteriorate).

 

Cum explică Lidl diferenţele de preţuri de până la 67% dintre România şi Polonia

Reprezentanţii retailerului german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, spun că stabilirea preţului unui produs este un proces complex, ce ia în calcul atât costurile de producţie, cât şi o serie de alte costuri adiţionale (transport, cantitatea comandată, depozitare, cadru legislativ etc.). „În acest sens, nu putem comenta strategia de stabilire a preţurilor în Polonia”, spun ei ca răspuns la solicitarea ZF privind diferenţele de preţ la aceleaşi produse în magazinele Lidl din România şi Germania.

Ziarul Financiar a scris în ediţia de ieri că lanţul de magazine de tip discount Lidl are la aceleaşi produse în România şi Polonia diferenţe de preţ de până la 67%, arată datele companiei de cercetare de piaţă Hipercom Consulting. Astfel, Lidl are în Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, cu un salariu mediu net de circa două ori mai mare decât cel de 400 de euro din România, preţuri mai mici la salam, iaurt sau unt comparativ cu piaţa locală. La polul opus, în România sunt preţuri mai mici la hrană uscată pentru pisici, la tarte cu creveţi şi legume şi la roşii uscate în ulei.
„Lidl România şi Lidl Polonia sunt două entităţi comerciale separate, care îşi desfăşoară activitatea în mod independent. Prin urmare, oferta de alimente şi preţurile amintite în cadrul acestui articol sunt diferite şi nu se influenţează reciproc. Este important de menţionat faptul că gama de produse Lidl România se împarte după cum urmează: sortimentul de bază (produsele din oferta permanentă, pe care clienţii le pot găsi în toate magazinele Lidl pe tot parcursul anului) şi sortimentul in & out (produse speciale care apar doar periodic în magazinele Lidl)”, mai spun reprezentanţii companiei.
Pentru ambele categorii se pot aplica promoţii, cum este cazul produsului ciocolată amăruie Fin Carre, care apare în monitorizarea efectuată de către Hipercom Monitoring. Astfel, preţul menţionat în articol, de 0.35 euro/100g (Polonia), este unul promoţional, comparativ cu cel de 0.52 euro/100g (România), care este preţul de bază al produsului, spun reprezentanţii grupului german.

Ungaria intră în războiul valutar

Ungaria este cea mai recentă ţară care intră în războiul valutar mondial, scrie Bloomberg.

Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.

Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.

“Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.

Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 forinti pentru un euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.

Schimbarea de poziţie plasează Ungaria în compania ţărilor în curs de dezvoltare, de la China la Cehia, care-şi slăbesc monedele pentru a-şi stimula exporturile.

 

Forintul, moneda cu cele mai bune performanţe din Europa emergentă în acest an, ameninţă să erodeze competitivitatea la export a Ungariei în condiţiile în care creşterea ţării rămâne în urma altor ţări din regiune, iar inflaţia se situează sub ţinta de 3% a băncii centrale.

Premierul Viktor Orban s-a bazat pe industriile auto şi manufacturieră ca motor de creştere a economiei de 138 miliarde de dolari de la câştigarea alegerilor în 2010.

Forintul este în scădere de la maximul pe şase luni atins pe 22 februarie, cu două zile înainte ca banca centrală să semnalizeze că este pregătită să scadă costurile de finanţare pentru prima dată din iulie.

Dezastru pentru Maria Şarapova după ce a fost depistată pozitiv: Federaţiei Internaţionale de Tenis a suspendat-o, iar Nike a întrerupt contractul
 
Compania americană producătoare de echipament sportiv Nike şi în acelaşi timp sponsorul tehnic al Mariei Şarapova, a rupt legăturile contractuale cu jucătoarea rusă pe perioada în care aceasta va fi investigată pentru consum de substanţe dopante.
 
 

"Suntem întristaţi şi surprinşi de informaţia referitoare la Maria Şarapova. Am decis să suspendăm relaţia noastră cu Maria pe durata anchetei. Vom continua să urmărim îndeaproape situaţia", a declarat KeJuan Wilkins, purtător de cuvânt al Nike, citat de AFP.

Jucătoarea de tenis îşi prelungise contractul cu Nike în 2010 pentru o perioadă de 8 ani. Valoarea totală a înţelegerii era de 70 de milioane de dolari. Celebra firmă americană este sponsorul tehnic al rusoaicei din anul 1999.

Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) a emis, luni seară, un comunicat de presă privind investigaţia de dopaj în cazul tenismenei Maria Şarapova, la scurt timp după conferinţa de presă a jucătoarei din Rusia. Potrivit Federaţiei Internaţionale de Tenis (ITF), Programul Antidoping din Tenis (TADP) a confirmat faptul că, pe 26 ianuarie 2016, tenismena Maria Şarapova a furnizat o probă antidoping, în cadrul participării la turneul de Mare Şlem al Australiei.

Proba a fost analizată de un laborator autorizat al Agenţiei Mondiale Antidoping (WADA). Testul antidoping a fost pozitiv, cu identificarea substanţei interzise intitulată Meldonium. În conformitate cu regulamentul Programului Antidoping din Tenis (TADP), Maria Şarapova a fost pusă sub învinuire, pe 2 martie, pentru încălcarea normelor în vigoare. Federaţia Internaţională de Tenis precizează că Maria Şarapova a recunoscut faptul că i-a fost administrată substanţa Meldonium şi implicit acurateţea rezultatului testării.

 

Întrucât Meldonium este catalogată drept "o substanţă nespecifică", în conformitate cu normele WADA (şi, prin urmare, TADP), privind lista substanţelor interzise şi a metodelor interzise, Maria Şarapova va fi suspendată provizoriu, începând cu 12 martie, până la determinarea cauzei. Substanţele specifice sunt cele pentru care, dacă sunt descoperite în corpul unui atlet, poate exista o explicaţie credibilă, care să nu reprezinte un caz de dopaj, întrucât astfel de substanţe se pot regăsi şi în mod natural în corpul uman.

Substanţele nespecifice sunt cele pentru care nu poate exista o explicaţie credibilă, care să combată acuzaţia de dopaj, întrucât nu se regăsesc sub nicio formă în corpul uman, potrivit Agenţiei Antidoping din Marea Britanie.

 

Piaţa salariilor reîncepe să dea în clocot. Creşterea investiţiilor şi necesarul de noi salariaţi pun presiune pe piaţa muncii. „Semnalele pe care le vedem în piaţă sunt similare celor din perioada 2006-2008.“

Creşterea semnificativă a in­vestiţiilor care indică un salt spre vârful noului ciclu economic pe care îl traversează România pu­ne presiune pe piaţa muncii într-un fel ce aminteşte de perioada de boom de dinaintea crizei.

„Semnalele pe care le vedem în piaţă sunt similare celor din perioada 2006-2008. Vorbim, pe de-o parte, de un deficit de personal şi pe de altă parte de o evoluţie bună în toate sectoarele eco­nomiei. Aceşti doi factori pun pre­siune pe salarii”, comentează Florin Go­dean (foto), country manager al Adec­co, cea mai mare companie de re­cru­tare şi muncă temporară din România.

Câştigul salarial real mediu net în eco­nomie a fost în ianuarie cu 14,1% mai mare faţă de ianuarie 2014, în vreme ce investiţiile au avansat în 2015 cu 7,5%, cel mai bun ritm din 2008 încoa­ce.

Economia a crescut cu 3,7% anul trecut, iar investiţiile (formarea brută de ca­pi­tal fix) au avansat, an/an, cu 7,5%, cea mai mare creştere anuală din 2008 în­coace. În vreme ce toată lumea era cu ochii pe evo­luţia consumului te­mându-se de po­tenţialul lui de des­tabilizare prin su­praîn­călzirea economiei, investiţiile au avansat tăcut după ani de cădere sau de creş­teri modeste, ceea ce înseamnă că acti­vitatea economică se extinde sem­ni­fi­cativ, pune presiune pe o piaţă a muncii care în ultima vreme suferă din cauza plecărilor în străinătate şi, în final, pe salarii.

„Creşterea sa­lariilor buge­tarilor a pus sub presiune salariul mediu din sec­torul privat. Orice angajator vrea să îşi mul­ţumească salariaţii ca să îi păs­treze“, comentează Cristian Pârvan, se­cretar general al Asociaţiei Oame­nilor de Afaceri din România (AOAR).

 
 
Cuvinte cheie:
evenimente
, polonia
, romania
, magazine
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide