Curtea de Conturi critică dur Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în ultimul său raport pe 2016, afirmând că nu a colectat suficient. Unul din motive este că nu s-a îndreptat să realizeze controale la agenţii economici cu pierderi. „Există agenţi economici care au înregistrat pierderi consecutive în ultimii cinci ani şi care nu au fost verificaţi niciodată în această perioadă în vederea identificării cauzelor care au condus la această situaţie”, se arată în sinteza raportului public.
Acesta este unul din motivele principale menţionate de Curtea de Conturi în ceea ce priveşte activitatea de analiză de risc în domeniul inspecţiei fiscale. De asemenea, instituţia mai menţionează că ANAF-ul nu a selectat, în vederea efectuării analizei de risc şi, implicit, a programării şi efectuării inspecţiilor fiscale, după caz, a unor agenţi economici autorizaţi pentru jocurile de noroc. În plus, Curtea de Conturi critică faptul că nu s-a cuprins în programul de control pentru anul 2016 un număr semnificativ de inspecţii fiscale privind controlul în domeniul preţurilor de transfer, iar altele nu s-au finalizat, existând riscul ca anumite perioade să iasă din termenul în care există dreptul de a stabili obligaţiile fiscale suplimentare, intervenind prescripţia.
De-a lungul anilor, neplata la timp a taxelor şi impozitelor de către agenţii economici către ANAF a generat arierate înregistrate atât de persoane juridice, cât şi de persoane fizice. Acestea s-auu ridicat până la data de 31 decembrie 2016 la nivelul de 96,3 miliarde de lei, din care 3,2 miliarde lei reprezintă arierate de la persoane fizice, iar restul de 93,1 miliarde lei, respectiv 97% din total, reprezintă arierate de la persoane juridice. Raportat la bugetul consolidat al statului, care este de 250 de miliarde de lei, totalul sumelor nerecuperate reprezintă 38% din buget.
Cu toate acestea, instituţia a constatat că marea majoritate a acestor sume reprezintă obligaţii fiscale declarate de contribuabili şi avertizează că sub supravegherea ANAF-ului ia naştere o nouă formă de evaziune fiscală prin arieratele declarate. „Practic, 42,2% din arierate sunt declarate în mod voluntar de către agenţii economici. În acest fel, neplata impozitelor şi taxelor şi acumularea unor arierate foarte mari devine o nouă formă de evaziune fiscală, în care contribuabilii îşi declară obligaţiile fiscale, fără a intra sub incidenţa Legii nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, însă nu-şi îndeplinesc propriu-zis obligaţia de a vărsa impozite şi taxe la bugetul general consolidat”.
Curtea de Conturi critică de asemenea în raport şi activitatea de soluţionare a contestaţiilor, remarcând că au existat cazuri în care s-a depăşit termenul de 45 de zile pentru soluţionarea acestora, prevăzut de Codul de proceduă fiscală. „Prin depăşirea termenului legal apare riscul solicitării de dobânzi penalizatoare de către contribuabili şi plata din bugetul de stat a acestora pe motiv că cererile lor nu au fost soluţionate în termen”.
Raportul indică deficienţe ale activităţii Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), semnalând încă o dată neconcordanţe între creanţele bugetare înscrise în evidenţa analitică pe plătitori şi cele înscrise în evidenţa contabilă. De asemenea, instituţia subliniază că pentru stingerea creanţelor fiscale prin aplicarea măsurilor de executare silită nu a fost efectuată procedura de evaluare în cazul bunurilor sechestrate şi, în consecinţă, acestea nu au fost valorificate.
În urma auditului efectuat de Curtea de Conturi la structurile teritoriale ale ANAF, au fost identificate deficienţe precum „înregistrarea eronată a sumelor aferente sentinţelor penale în cazul răspunderii solidare atât în evidenţa analitică pe plătitori, cât şi în evidenţa contabilă a creanţelor bugetare, fapt ce a condus la o multiplicare a sumelor în evidenţa fiscală şi contabilă”.
