Harta neputinţei: România se chinuie de jumătate de secol să facă o autostradă de la vest la est. Până acum a construit două treimi din drum

26 feb 2014 Autor: Andreea Neferu

Primul tronson al autostrăzii care va traversa ţara de la est la vest a fost finalizat pe ruta Bucureşti-Piteşti în 1972, iar până în prezent România a construit 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai şoselei de mare viteză care va lega Nădlac de Constanţa. Cu alte cuvinte, ritmul de construcţie în cei peste 40 de ani a fost de puţin sub 13 kilometri pe an, potrivit calculelor ZF.  Abia peste 9-10 ani această autostradă de la est la vest va fi gata, potrivit datelor guvernului.

Autostrada de la Nădlac la Constanţa, care tranzi­tează Sibiu şi Piteşti, este construită în proporţie de aproape două treimi în prezent, astfel că aproape 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai acestei şosele sunt deschişi circulaţiei, deşi au trecut 42 de ani de la deschiderea primului tronson. Costul total de construcţie al acestei autostrăzi este de circa 5,5 mld. euro, suma incluzând valoarea de execuţie a tronsoanelor de autostrăzi dar şi a centurilor principa­lelor oraşe tranzitate, potrivit calculelor ZF (calculul ia în considerare un cost de 1,7 mld. euro pentru autostrada Sibiu-Piteşti, potrivit ultimelor declaraţii ale ministrului pentru proiecte de infra­structură Dan Şova). Astfel, costul me­diu de construcţie a acestei autostrăzi se ridică la 6,5 mi­l. euro pe kilometru.

Istoria unei autostrăzi care să străbată ţara de la est la vest a început odată cu construcţia primului tronson de autostradă din România, Bucureşti-Piteşti, care a fost finalizat în perioada comunistă, în 1972. Timp de aproape trei decenii, aceasta a fost de fapt singura autostradă a României. În 1987, un tronson de 18 kilometri pe ruta Feteşti-Cernavodă (de pe actuala Autostradă a Soarelui) a fost deschis circulaţiei, însă ulterior autostrăzile au intrat într-un con de umbră în România. Abia în 2004 mai este deschis tronsonul Bucureşti-Fundulea-Drajna, iar în 2007 tronsonul Drajna-Feteşti. Astfel, în total, în cei doi ani (2004, an în care România a aderat la NATO, şi 2007, an în care ţara a intrat în Uniunea Euro­peană), au fost finalizaţi alţi puţin peste 130 km din Autostrada Soarelui.

„Petice“ de autostrăzi

Abia după 2007, an în care România a intrat în Uniunea Europeană şi în care nevoia unui coridor rutier de transport paneuropean a devenit din ce în ce mai stringentă, o autostradă de la vestul la estul ţării, pe ruta Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, a început să prindă contur. De altfel, Uniunea Europeană a oferit şi finanţare pentru construirea tronsoanelor de pe acest coridor rutier, denumit până recent Coridorul IV paneuropean şi cunoscut în prezent sub numele de Axa Prioritară 7.  În 2012 a fost finalizată şi Autostrada Soarelui, de circa 200 de kilometri, la 25 de ani de când a fost deschis circulaţiei primul tronson din această şosea. În ultimii ani, au fost finalizate mai multe tronsoane de autostradă, în special în partea de vest şi de centru a ţării, însă multe dintre ele au lungimi de câţiva zeci de kilometri şi uneori nu se continuă cu altă porţiuni de autostradă, astfel că şoferii se găsesc în situaţia în care intră de pe un drum naţional pe un tronson de autostradă de doar 20-30 de kilometri, după care iar sunt nevoiţi să intre pe drum naţional. Un exemplu este primul lot al autostrăzii Lugoj-Deva, care a fost finalizat la sfârşitul anului trecut.

 

Ungurii aproape au terminat autostrada de la vest la est

Deşi Uniunea Europeană agreează ca prioritate pentru România con­strucţia unei autostrăzi de la est la vest prin Sibiu şi Piteşti, guvernul a ieşit la rampă anul trecut cu o altă variantă, şi anume construcţia unei astfel de şosele de mare viteză ce ar urma să traverseze Sibiul şi Braşovul, în detrimentul unui traseu pe Sibiu-Piteşti. O autostradă continuă între vestul ţării, la Nădlac, şi estul ţării, la Constanţa, care va trece prin Sibiu şi Braşov, va fi gata în 2018, în timp ce una care să treacă prin Sibiu-Piteşti ar urma să fie fina­lizată în 2023, potrivit ulti­melor planuri ale guvernului.

În timp ce România încă are multe petice de auto­străzi între Nădlac şi Constanţa care nu vor fi gata mai devreme de 2-3 ani, Ungaria se pregăteşte să finalizeze anul acesta o autostradă care să lege fără întreruperi frontiera ei de vest cu Austria de cea românească. În prezent ungurii mai au de construit doar un tronson de 23 km între localitatea Mako şi graniţa cu România. Autostrada între graniţa austriacă şi cea românească a Ungariei va avea o lungime de 386 km, potrivit informaţiilor transmise de com­pania maghiară de dezvoltare a infra­structurii naţionale (Nemzeti Infra­struktura Fejleszto). „Potrivit înţelegerii dintre părţile ungară şi română, guvernul de la Bucureşti va realiza construcţia porţiunii de autostradă de la graniţa dintre cele două ţări. S-a discutat de asemenea ca cele două tronsoane de autostrăzi (Mako-Nădlac, respectiv Nădlac-Arad – n.red.) să fie deschise simultan“, a declarat pentru ZF Daniel Loppert, PR Manager al Nemzeti Infra­struktura Fejleszto. Cei 39 de kilometri ai autostrăzii Nădlac-Arad, „poarta de intrare“ în România dinspre vestul Eu­ro­pei, vor fi gata la finalul anului aces­tuia, potrivit declaraţiilor lui Dan Şova, ministrul marilor proiecte de infra­struc­tură, realizate la finalul anului trecut.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF transmisă în urmă cu mai bine de o săptămână cu privire la stadiul în care se află autostrada Nădlac-Arad şi dacă termenul de finalizare pentru anul acesta se menţine.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.02.2014

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
autostrada
, romania
, construire
, drum
, harta
, bucuresti
, nadlac
, tronson
, pitesti
, finalizare
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
autorisation - 26 februarie 2014, 07:40

Citește Caragiale ca sa vezi cum erau romanii pe la 1860. Mitologia din România actuala este hilara, dar trista în același timp. Chipurile, înainte de al doilea război mondial, romanii erau un fel de elvețieni, Bucharest era un fel de mic Paris, țăranul roman era un fel de Sfânt…

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
vreaupresedinte.ro
Inchide