Costul mediu al forţei de muncă a fost anul trecut de 3189 lei/salariat, în creştere cu 6,7%, valori peste media pe economie fiind înregistrate în industria extractivă, respectiv intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), informaţii şi comunicaţii (+96,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+71,7%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,8%), administraţie publică (+26,5%), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-42,8%), alte activităţi de servicii (-30,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-25,0%), construcţii (-23,6%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,3%).
Anul trecut, salariul mediu net a crescut cu 9,5% (162 lei), la 1859 lei pe lună, în condiţiile unui brut de 2555 lei, cu 9,8% (+227 lei) mai mare decât cel din anul 2014.
Numărul mediu al salariaţilor s-a cifrat la 4,61 milioane persoane, în creştere cu 103.700 persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2015 era de 5,04 milioane persoane, mai mare cu 140.500 persoane faţă de sfârşitul anului precedent.
Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), informaţii şi comunicaţii (de aproape 2,1 ori), industria extractivă cu 85,8%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 65,5%, administraţie publică cu 55,6%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 47,8%.
La polul opus, cele mai mici salarii, sub media pe economie, au fost în hoteluri şi restaurante (-41,9%), alte activităţi de servicii (-30,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-26,3%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-25,5%), construcţii (-23,5%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport(-23,2%), tranzacţii imobiliare (-18,5%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,3%), comerţ (-14,6%), sănătate şi asistenţă socială (-10,9%), industria prelucrătoare (-8,3%).
În anul 2015, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 144,6% faţă de anul 1990, mai mare cu 13,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 14,3 puncte procentuale faţă de anul 2008.
Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, cu un câştig salarial mediu lunar brut de 2453 lei (faţă de 2646 lei al bărbaţilor) şi net de 1783 lei (faţă de 1928 lei al bărbaţilor).
Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (41,4%), alte activităţi de servicii (28,6%) şi industria prelucrătoare (25,0%).
Din punct de vedere teritorial, salariul mediu net s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1359 lei, s-a înregistrat în judeţul Neamţ, cu 26,9% mai puţin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2696 lei), cu 45% peste media pe economie.
Numărul mediu al salariaţilor a fost anul trecut de 4,6 milioane persoane, 53% fiind bărbaţi. Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar, ponderea acestora reprezentând 60,9% în anul 2015. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 36,6% dintre salariaţi, iar în cel primar numai 2,5%.
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2015 a fost de 5041,2 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2014, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 140,5 mii persoane.
În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile faţă de sfârşitul anului 2014. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariaţi au fost Bucureşti-Ilfov (+33,8 mii persoane), Nord-Vest (Ă26,2 mii persoane), Nord-Est (Ă17,9 mii persoane) şi Centru (+17,5 mii persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează puţin peste 21% din salariaţii din economie.
La sfârşitul anului 2015, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,1%) şi a înregistrat o creştere cu 4,2% comparativ cu anul precedent.
Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 78,7% din efectivul total de salariaţi, în creştere cu 3,7% faţă de anul precedent.
