Inventatorii din România au depus anul trecut 42 de cereri de brevet la Oficiul European de Brevete, în scădere cu 8,7%, cele mai multe solicitări venind din partea Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava.
Cele mai active domenii în ceea ce priveşte cererile de brevete europene depuse de companiile româneşti au fost informatica, metodele IT pentru management, măsurarea (care include tehnologia senzorilor), biotehnologia, transportul (care include şi vehiculele) şi alte bunuri de consum.
În total, aproape jumătate (43%) dintre toate cererile de brevete europene din România s-au încadrat în aceste domenii.
De asemenea, mai mult de jumătate dintre cererile de brevet din România au printre inventatori o femeie, mult peste media de 27% din cele 39 de state membre ale OEB. Alte tări în care femeile au avut participări importante sunt Spania (46%), Franţa (33%) şi Belgia (32%).
La nivel european, cererile de brevete au crescut anul trecut cu 2,9%, ajungând la un total de 199.275. Această creştere vine în urma unui avans de 2,6% înregistrat în 2022 şi de 4,7% în 2021.
“Ultimul Indice de brevete arată că inovarea a rămas dinamică în întreaga lume în 2023", a declarat preşedintele Oficiului European de Brevete, António Campinos. "OEB a fost încredinţat să examineze mai multe cereri decât oricând, ceea ce atestă atât atractivitatea pieţei tehnologice europene, cât şi calitatea ridicată a produselor şi serviciilor noastre. Întreprinderile mici şi mijlocii din Europa utilizează din ce în ce mai mult brevetele, ponderea cererilor depuse de IMM-uri atingând anul trecut cel mai ridicat nivel de până acum. De asemenea, aceste întreprinderi pot beneficia acum de noul brevet unitar, care îmbunătăţeşte în mod semnificativ mediul pentru inovare în Europa, oferind o opţiune mai simplă şi mai rentabilă pentru ca inovatorii să îşi protejeze invenţiile şi să le aducă pe vasta piaţă a UE."
Primele cinci ţări de origine pentru cererile de brevete europene în 2023 au fost Statele Unite, Germania, Japonia, China şi Republica Coreea. Dintre ţările UE, Franţa, Olanda, Suedia şi Italia urmează Germania în ceea ce priveşte numărul de cereri.
Aproximativ 43% din totalul cererilor au provenit de la companii şi inventatori din cele 39 de state membre ale Oficiului European de Brevete, în timp ce 57% au avut originea în afara Europei.
Cei mai importanţi solicitanţi în 2023 au fost Huawei, Samsung, LG, Qualcomm şi Ericsson. În top 10 s-au aflat patru companii europene (pe lângă Ericsson, şi Siemens, BASF şi Philips).
Începând cu 1 iunie 2023, inovatorii pot beneficia de sistemul brevetului unitar - o nouă opţiune pentru o protecţie mai simplă şi mai ieftină a brevetelor în statele membre participante din Uniunea Europeană. Brevetele unitare sunt eliberate pe baza unui brevet european nou acordat şi au efect unitar în prezent în 17 state membre UE.
Acestea pot fi puse în aplicare la nivel central sau pot face obiectul unui litigiu în faţa Curţii Unificate de Brevete, recent înfiinţată. Proprietarii de brevete din Europa (39 de state membre ale OEB) au avut cea mai mare rată de adoptare, de 25,8 %, urmaţi de firmele din SUA şi China (10,9 %), Republica Coreea (9,7 %) şi Japonia (4,9 %). Inovatorii români au solicitat protecţie unitară pentru 22% din brevetele europene acordate în 2023 (5 cereri).
