Propunerile legislative de modificare a Legii 321/2009 referitoare la comercializarea produselor alimentare nu vor putea fi puse în practică în condiţiile actuale, fiind necesar un plan de implementare concret, cu un calendar şi termene realiste, spun reprezentanţii Kaufland, în urma transmiterii Raportului de modificare a Legii 321/2009.
”Studiile şi analizele interne Kaufland România ne-au confirmat că acest demers legislativ ar putea determina o nesiguranţă pe piaţă şi nu rezolvă problemele agriculturii din România: lipsa infrastructurii adecvate de producţie şi de depozitare, fiscalizarea şi controlul sectorului de producţie (de exemplu controlul pesticidelor), lipsa asocierii între producători, lipsa unei strategii naţionale cu privire la combaterea efectelor meteo. Cu certitudine, având în vedere condiţiile actuale, propunerile de modificare a Legii 321/2009 nu vor putea fi puse în practică”.
În opinia Kaufland, în acest moment ar trebui să fie prioritare soluţiile legislative care să susţină producătorii autohtoni să se dezvolte astfel încât să răspundă cerinţelor consumatorilor, precum asocierea şi cooperarea.
”Este cunoscută apetenţa românilor pentru produsele autohtone, însă nu ar trebui să ignorăm dreptul de liberă alegere a consumatorului de a beneficia de o varietate cât mai largă de produse. Limitarea acestui drept ar putea determina chiar şi încălcarea legislaţiei europene”.
În acelaşi timp, reprezentanţii Kaufland au precizat că nu a fost realizată o statistică centralizată sau o bază de date la nivel naţional a tuturor producătorii autohtoni şi există riscul ca noile propuneri legislative să contravină legislaţiei concurenţei.
Kaufland România atrage atenţia că o propunere legislativă, prin care „Comercianţii persoane juridice autorizate să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare au obligaţia ca, pentru categoriile: carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepţie, în lunile de iarnă, decembrie-februarie legumele şi fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianţilor menţionaţi.” trebuie să fie însoţită de un plan de implementare concret, cu un calendar şi termene de aplicare realiste şi aplicabile.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România(AMRCR) a solicitat luni Guvernului să îşi exercite prerogativele şi să se asigure că România respectă obligaţiile care îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
”Până în acest moment am putut constata că Guvernul, deşi a emis un punct de vedere negativ, în fapt a sprijinit, prin implicarea activă la nivelul Ministerului Agriculturii şi prin pasivitate la nivel central şi al altor ministere cu responsabilităţi în domeniu, inserarea în propunerea de modificare a Legii 321/ 2009 a unor prevederi care contravin flagrant normelor şi principiilor în baza cărora funcţionează piaţa unică europeană, care de altfel fac parte şi din legislaţia naţională”, se arată într=un comunicat al Asociaţiei.
În opinia marilor retaileri, impunerea către comercianţi ca 51% din produsele aflate pe raft să provină din „lanţul scurt de aprovizionare” îi avantajează pe producătorii necompetitivi, dar ataşaţi unor grupuri de interese, cărora li se garantează practic businessul indiferent de performanţă.
”Victime directe ale noii legi vor fi acei comercianţi serioşi şi oneşti care prin eforturi şi investiţii considerabile au reuşit să se impună pe o piaţă extrem de competitivă”
