Producătorii locali:

„Lanţurile internaţionale pun presiune mare pe preţ şi impun taxe la raft, însă trebuie să fim prezenţi pentru că aici e traficul“

9 mar 2014 Autor: Cristina Rosca

Producătorii locali afirmă că lanţurile internaţionale pun o presiune foarte mare pe preţurile de la raft şi impun şi o serie de taxe precum cele de intrare, de raft sau de marketing, toate acestea fiind elemente care îşi pun amprenta asupra profitabilităţii businessului. Cu toate acestea, prezenţa în supermarketuri şi hipermarketuri este obligatorie deoarece cele 1.200 de magazine din comerţul modern asigură jumătate din vânzări, restul fiind împărţit între cele 60-70.000 de chioşcuri, alimentare, magazine de bloc şi uneori şi între magazinele proprii şi exporturi.
 
Lanţurile internaţionale, pentru că au o reţea extinsă şi pentru că asigură un volum mare de vânzări, au o forţă mare de negociere atunci când discută cu produ­cătorii locali. Mai mult, expansiunea agresivă a străinilor şi forţa lor de negociere, care se traduce în preţuri mai mici la raft, au dus la dispariţia câtorva mii de magazine mici şi la scăderea afacerilor acestora.
 
Astfel, deşi reţelele lor reprezintă doar 1% din numărul total de magazine din comerţul local, ele au aproape 60% din totalul vânzărilor pe o piaţă estimată la 18 mld. euro anul trecut.
 
„Discuţiile cu lanţurile internaţionale sunt foarte dificile, pun presiune mare pe preţuri şi impun mereu taxe tot mai mari. Mai nou sunt focusate pe mărcile proprii, care au devenit o prioritate. Pentru moment nu s-a ajuns în punctul de a ne condiţiona să producem pentru ei pentru a ne permite să intrăm cu propriile produse în magazine, însă s-ar putea ajunge aici“, spune un producător sub protecţia anonimatului.
 
Mărcile proprii au fost dezvoltate de retaileri pentru a se bate cu brandurile consacrate, avantajul acestor produse no-name este preţul care ajunge să fie cu până la 30% mai mic. Diferenţa de preţ vine din costurile mici de ambalare şi marketing.
 
În pofida presiunilor mari pe care le pun pe producătorii locali, lanţu­rile internaţionale sunt vitale pentru afacerile acestora.
 
Trebuie să fim peste tot
 
„Trebuie să fim prezenţi peste tot, atât în comerţul modern, cât şi în tradiţional. Produsele Albalact există pe rafturile a 6.000 de puncte de vânzare din toată ţara“, spune Raul Ciurtin, preşedinte şi director general al producătorului de lactate Albalact, care are în portofoliu branduri precum Zuzu sau Rarăul. Comerţul modern din România are în total circa 1.200 de magazine, pe când tradiţionalul numără 60-70.000 de unităţi în total. „Ca pondere în vânzări, 50% reprezintă modernul şi 50% tradiţionalul“, adaugă Ciurtin. Aceste date ilustrează încă o dată că supermar­ketu­rile, hipermarketurile, magazinele de tip discount şi cash&carry atrag un trafic mult mai mare şi astfel asigură producătorilor locali volume mai mari de vânzări.
 
 
De altfel, jucătorii internaţionali – cu afaceri totale de 8-9 mld. euro - au ajuns în 2013 să controleze 53% din comerţul local, depă­şind pentru prima dată tradiţionalul. Cel mai bun hipermarket din România are trafic de circa 13.000 de oameni pe zi şi afaceri de 100 mil. euro pe an. La polul opus, un chioşc sau o alimentară ajunge în cel mai bun caz la câteva zeci de clienţi pe zi şi la vânzări anuale de 1 milion de euro.
 
Continuă să se extindă
 
„Circa jumătate din vânzări sunt asigurate de comerţul modern, 10-15% vin de la magazinele proprii, 10-15% din exporturi şi restul din comerţul tradiţional. Deşi lanţurile internaţionale pun o presiune mare pe preţuri, trebuie să fim aici pentru că aici este traficul“, spune şi Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de carne de pui.
 
Hans Dewaele, şeful Procter&Gamble în România, spunea recent că două treimi din vânzările companiei pe care o conduce vin din comerţul modern. În Vest, din comerţul modern vin 85-90% din vânzări. şeful celui mai mare producător de bunuri de larg consum din România este însă încrezător că şi în România se vor obţine cifre similare. El nu oferă însă un orizont de timp, spunând că este nevoie de dezvoltarea sistemului logistic şi a infra­structurii.
 
WikiZF: Profilul companiei Procter&Gamble
 
Belgianul spunea că în prezent comerţul modern se extinde puternic şi merge tot mai aproape de oameni, în cartierele dormitor. În acest context, o parte dintre antreprenorii locali dispar şi o parte devin parteneri ai marilor reţele. Expansiunea lor nu trebuie văzută în sens negativ pentru că ei nu fac evaziune fiscală, plătesc taxe şi angajează.
 
În România comerţul este echilibrat împărţit între lanţurile internaţionale şi micii comercianţi. La polul opus, în Austria, spre exemplu, primii deţin aproape 80% din piaţă. O situaţie similară este şi în Cehia, o piaţă care a ieşit din comunism acum circa două decenii, la fel ca şi România.
 
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2014
 
 
Cuvinte cheie:
producator
, produse
, alimente
, exporturi
, magazine
, vanzari

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide