Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achiziţiilor cotidiene, dar folosesc în mod uzual şi soluţiile de plată digitale, precum terminalele POS contactless, nivelul de cunoştinţe cu privire la metodele digitale fiind evaluat la 55 de puncte din 100, conform Indicelui Plăţilor Digitale realizat de Mastercard.
„Datale ne arată că, atunci când o soluţie de plată este considerată sigură, aceasta este cu atât mai utilizată şi percepută ca fiind convenabilă. Dacă plata în numerar, plata cu cardul la POS şi transferul cont-la-cont sunt văzute ca cele mai sigure şi comod de utilizat, în cealaltă extremă se situează metode precum plăţile făcute prin servicii tip Buy Now Pay Later, coduri QR şi cu smartwatch-uri. Mulţi consumatori nu sunt convinşi că soluţiile inovatoare sunt sigure, prin urmare nu se simt confortabil să le utilizeze”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România şi Croaţia.
Sub-indicele Cunoştinţe analizează înţelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiţi furnizori de soluţii de plată, percepţiile acestora cu privire la confortul şi securitatea oferite de metodele electronice de plată şi nivelul de încredere în soluţii şi furnizori de servicii.
Sub-indicele urmăreşte trei componente: cunoaşterea generală a metodelor de plată digitale, intenţia de a le folosi şi cunoştinţele practice despre cum se folosesc plăţile fără numerar.
În printa Cunoaşterii generale a metodelor de plată digitale, românii au 54 de puncte din 100, scor calculat pe baza rezultatelor celor trei indicatori: cunoaşterea metodelor de plată – 65 de puncte, cunoaşterea măsurilor de securitate de bază – 64 de puncte, cunoaşterea mărcilor furnizorilor şi a soluţiilor oferite de aceştia – 34 de puncte.
Toţi indicatorii au înregistrat îmbunătăţiri, ceea ce arată că populaţia din România cunoaşte din ce în ce mai bine soluţiile de plată digitale şi potenţialul acestora.
În acelaşi timp, nivelul de familiaritate cu denumirile furnizorilor şi soluţiile oferite de aceştia rămâne scăzut. Generaţia mai tânără (18-30 ani) şi cu studii superioare este deschisă la soluţii mai noi: 41% folosesc portofele digitale şi 24% au declarat că au plătit deja cu un smartwatch sau cu o soluţie de tip cod QR. Pe de altă parte, respondenţii cu educaţie pre-universitară şi generaţia mai în vârstă (50-69 ani) prezintă un nivel de cunoaştere mai scăzut în ceea ce priveşte metodele de plată inovatoare şi utilizează preponderent soluţiile de plată mai tradiţionale, precum plata cu cardul la POS şi transferul cont-la-cont.
Totodată, consumatorii sunt conştienţi de măsurile de securitate la nivel teoretic, însă le lipsesc cunoştinţele practice. Schimbarea parolelor sau a codurilor PIN este cea mai cunoscută măsură de securitate, urmată de confirmarea prin SMS sau notificarea push prin mobile banking cu privire la transferuri. Deşi respondenţii au fost destul de familiari cu măsurile de securitate tradiţionale, măsurile mai inovatoare precum cititorul de amprente sau recunoaşterea facială nu sunt la fel de preferate pentru utilizare.
În acelaşi timp, respondenţii din mediul urban au obţinut cu 10% mai multe rezultate corecte la întrebările privind diferite aspecte legate de plăţile digitale decât cei din mediul rural, ceea ce poate fi pus pe seama accesului mai uşor la informaţie în mediul urban.
Componenta ce analizează Intenţia consumatorilor de a utiliza metodele de plată digitale a obţinut 57 de puncte din 100.
Cu cât o metodă de plată este considerată mai uşor de folosit, cu atât este percepută ca fiind mai sigură. Numerarul este metoda de plată utilizată cel mai frecvent, considerată mai sigură decât celelalte metode disponibile. Al doilea loc în preferinţele românilor este ocupat de plata contactless cu cardul la un terminal POS, iar locul trei revine transferului instant cont-la-cont.
Componenta care evaluează nivelul de Cunoştinţe practice despre cum se folosesc plăţile fără numerar a înregistrat 55 de puncte din 100, rezultat ce indică faptul că înţelegerea limitată a aspectelor tehnice ale plăţilor digitale împiedică mulţi români să aprecieze uşurinţa de a folosi aceste metode şi, prin urmare, adoptarea acestora.
