România are sectoare în care emisiile de carbon s-au redus puternic fată de anii 90, cum este industria, dar în alte zone, cum sunt transporturile sau rezidential avem un ”progres negativ”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului în cadrul conferintei ZF Power Summit 2024.
”Strategia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este un document extrem de ambitios, care aliniază România între statele care vor să devină neutre până în 2050. Sunt etape intermediare , costuri şi modificări în modul în care ne trăim viata. Sunt sectoare cu progres pozitiv, dar şi sectoare unde, raportându-ne la emisiile din anii 90, stăm mai prost. În sectorul industrial, avem 71% mai putine emisii, dar în transporturi sau residential avem mai curând un progres negativ şi mult de recuperat până în 2050”.
Ministrul a mai spus că procesul de decarbonizare, în transport, agricultură, deşeuri, va presupune costuri. Şi, dincolo de liniile de finantare care există deja, este nevoie şi de capitalul privat, pentru a partaja acest efort. ”Ne dorim o economie puternică, rezilientă, să avem acces la capital, la tehnologie şi să generăm locuri de muncă”
Mircea Fechet a adăugat că noi credem că ne pricepem la strategii, dar nu ne pricepem şi că ar fi vrut ca strategiile să fie făcute de experti din ministere, oameni care cunosc realitatea.
”Dar şi la PNIESC şi la alte strategii am externalizat procesele, am identificat experti care de multe ori nici nu sunt din tara noastră. Eu cred că atunci când alegi o directie ca stat, o politică care va afecta şi economia şi populatia, statul ar trebui să îşi eleboreze propriile strategii. Eu aş vrea ca pe viitor strategiile să fie făcute şi asumate de noi, mai ales că de multe ori ele sunt adoptate prin HG. Lucrăm acum la revizuirea PNIESC”, a mai spus ministrul.
Ce a mai declarat Mircea Fechet:
Politicile ar trebui corelate cu potentialul industriei. La Ministerul Mediului mă simt uşor deconectat de industria românească.
Cele 2 miliarde lei pe care le alocăm pentru Casa Verde se duc în final în China, pentru că de acolo aducem panourile fotovoltaice. Şi cele 1,7 miliarde lei din bugetul pe 2023 tot acolo s-au dus. Deci aproape 1 miliard de euro obtinuti printr-o schema europeană de vânzare a certificatelor de CO2 care rămân într-o mică măsură în Europa.
Şi miliardul de lei pe care îl dăm la Rabla Plus pleacă în mare parte tot în China şi altă parte tot în afara UE, pentru că primele 3 cele mai vândute maşini electrice sunt produse în China sau SUA.
E nevoie de o analiză amplă. Văd o mare diferentă intre un leu care rămâne în România pentru că finantează bunuri produse local şi un program prin care trimitem bani în afara UE. Sunt state din UE care stabilesc mai clar criteriile de finantare şi de eligibilitate şi limitează aceste pierderi de capital din interiorul UE.
Avem milioane de case care nu au geamuri eficiente. Eu aş prefera să finantez un program pentru termopane, produse local, decât să trimit bani în afara tării.
La Ministerul Mediului, unul dintre programele importante este Casa Verde, unde alocăm 2 miliarde lei în acest an, din tranzactionarea cerificatelor de gaze cu efect de seră. Asta înseamnă şi facturi mai mici pentru prosumatori. Anul trecut au fost 1,75 miliarde lei.
Avem şi bani pentru eficientizarea iluminatului public pentru autoritările publice locale, pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice.
Pentru cetăteni avem şi programe noi, pentru eficientizarea surselor de incălzire pentru cele 3,5 milioane gospodării care încă folosesc lemne iarna. Randamentul este de 20-25% la aceste gospodării, dar avem tehnologii şi cu randament de 80% care pot fi folosite.
Putem decarboniza economia şi simultan să avem creştere economică. Noi am pierdut mare parte a economiei comuniste nu din cauza eficientei energetice a acelor facilităti industriale, ci din alte motive.
Dacă ne uităm la mecanismul de ajustare a carbonului la granită, la fondurile care pot fi puse în economie trebuie să avem acces la tehnologii şi de sprijin guvernamental. Această tranzitie va costa foarte multi bani, de ordinul miliardelor de euro. Statul trebuie să intervină prin instrumente financiare sau alte metode. Trebuie o aliniere între stat şi mediul economic pentru că nu vrem să decarbonizăm închizând capacităti de productie ca în trecut.
Există multe state membre UE unde Ministerul Mediului şi al Energiei sunt sub aceeaşi umbrelă.
Eu şi ministrul Energiei vorbim mereu. Despre proiecte, despre PNIESC, despre investitori care s-au blocat în diferite agentii de mediu din tară, despre capacităti de producere a energiei solare pentru că avem 41 de agentii de protectia mediului şi practica lor este neunitară. Unele agentii inteleg importanta acesotr investitii, altele inteleg mai greu şi tin investitiile în loc. Am discutat recent cu conducerea Hidroelectrica pentru a vedea unde sunt întârzieri din cauza noastră sau din cauza lor pentru a nu pierde timp.
Schema de certificate de CO2 şi tranzactionare este făcută de Finante. Pretul a scăzut fată de 90-100 euro acum 4 ani, acum se tranzactionează la circa 54 euro. Un procent din sumele obtinute din tranzactionarea acestor certificate se duce în Fondul de Mediu. Finantăm şi Casa Verde, şi Rabla Plus. Orice program al AFM pentru reducerea emisiilor cu effect de seră este finantat din aceste certificate. Când avem HG pentru bugetul AFM vom plăti şi prima primă pentru sechestrarea carbonului pe suprafete de teren impădurite. Vom da acesti bani pe o perioadă de 20 de ani.
