Criza a făcut din Berlin cel mai important centru de pelerinaj din zona euro, iar noii lideri ai ţărilor cu probleme şi-au făcut o tradiţie din a efectua prima vizită peste graniţe în capitala Germaniei pentru a primi binecuvântarea marii preotese a cancelariei germane, Angela Merkel. Premierii Greciei, Spaniei, Irlandei şi Portugaliei au căutat să demonstreze lumii că au sprijinul cancelariei germane. Chiar şi preşedintele Franţei, François Hollande, s-a suit în avionul spre Berlin la doar două ore de la învestire, cu toate că Merkel l-a susţinut deschis în campania electorală pe contracandidatul acestuia, vechiul ei prieten Nicolas Sarkozy.
Premierul italian Enrico Letta a ajuns marţi la cancelaria lui Merkel la doar câteva ore după primirea votului de încredere din partea parlamentului de la Roma, scrie The Wall Street Journal. Spre deosebire, predecesorul său Mario Monti a aşteptat câteva luni de la acceptarea şefiei guvernului înainte de a lua drumul Berlinului, unde a ajuns la începutul anului trecut. Merkel l-a susţinut puternic pentru a-i succeda fostului premier Silvio Berlusconi, acum un politician cu o vagă nuanţă anti-euro.
Monti a fost urmat la puţin timp de premierul spaniol Mariano Rajoy, pe atunci un adept al politicilor conservatoare ale lui Merkel. Vizita la Berlin a premierului a avut loc la o lună de la preluarea şefiei cabinetului. Atât Monti, cât şi Rajoy au încercat fără succes să o convingă pe Merkel să nu mai insiste pe disciplină bugetară. De atunci, Rajoy şi-a luat imaginea de lider al revoltei antiausteritate - într-o ţară a cărei economie se confruntă cu o recesiune profundă - pe care şi-a şters-o la presiunile Germaniei.
Întâlnirile de la Berlin sunt adesea doar oportunităţi de a demonstra electoratului şi investitorilor că oaspetele este considerat prieten la Berlin, capitala celei mai mari economii europene.
Zâmbete în faţa aparatelor de fotografiat şi discuţii aprinse departe de ochii lumii
Dar uneori discuţiile au o miză mai mare decât sugerează aparenţele. În prima lui vizită la Berlin – în august, după doar câteva săptămâni de la preluarea funcţiei, premierul grec Antonis Samaras i-a cerut lui Merkel să-i dea ţării sale mult „aer“. În public, Merkel a refuzat propunerea, spunând doar că speră ca Grecia, pe atunci în negocieri privind pachetul de bailout, să rămână în zona euro. Însă Samaras a reuşit, în discuţiile neoficiale, s-o convingă pe Merkel că guvernul elen îşi va onora angajamentele. La câteva săptămâni, Germania a acceptat un pachet de bailout modificat pentru Grecia, dându-i astfel lui Samaras „aerul“ pe care l-a cerut la Berlin.
Cât despre prima întâlnire dintre Hollande şi Merkel, aceasta a fost atent pregătită de cei doi lideri şi a fost considerată un succes, deşi a fost întârziată deoarece aeronava preşedintelui francez a fost lovită de fulger. Hollande şi colegii săi socialişti nu au făcut un secret din faptul că nu agreează austeritatea fără compromis cu care insistă Merkel.
Premierul României Victor Ponta a încercat în vara anului trecut, fără succes, să ajunga la Berlin pentru a explica decizia de a organiza un referendum privind demiterea şefului statului şi eforturile pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui. Germania a considerat „inacceptabilă“ procedura de destituire a lui Traian Băsescu deoarece încalcă princiipiile statului de drept. Discuţiile lui Ponta cu Berlinul s-au purtat printr-un purtător de cuvânt al cancelariei. În schimb, Merkel a discutat telefonic cu Traian Băsescu.
Déjà-vu francez: popularitatea lui Merkel scade după un scandal de fraudă
Popularitatea partidului lui Merkel a atins cel mai redus nivel din acest an după izbucnirea unui scandal de fraudă în care este implicat un aliat al ei, carismaticul om de afaceri şi preşedintele clubului de fotbal Bayern München, Uli Hoeness, scrie Financial Times.
Sprijinul alegătorilor pentru alianţa creştin-democrată condusă de Merkel a scăzut sub 40% pentru prima dată după decembrie după un declin săptămânal neobişnuit de abrupt de trei puncte procentuale, potrivit unui sondaj de opinie efectuat de Forsa.
Alianţa de centru-dreapta ar rămâne formaţiunea cu cea mai mare reprezentare în Parlament, dar au rămas mai puţin de cinci luni până la alegeri, iar opoziţia social democrată încearcă să câştige cât mai mult teren. Pledoariile contra evaziunii sunt unul dintre cele mai tari capitole în campania Partidului Social Democrat. Scandalul a luat amploare după ce Hoeness a anunţat luna trecută că a recunoscut în faţa autorităţilor fiscale că s-a folosit de un cont bancar nedeclarat din Elveţia. Dintr-un interviu acordat de omul de afaceri reiese că acest cont conţinea „milioane“ furnizate de fostul director executiv al Adidas Robert Louis-Dreyfus, decedat în 2009 şi a fost utilizat pentru speculaţii „adesea extreme“ pe bursa de acţiuni.
Scandalul are ecouri în Franţa, unde popularitatea preşedintelui Hollande este la cote minime după ce fostul său ministru al bugetului, însărcinat cu lupta contra evaziunii fiscale, a recunoscut la presiunile presei că a ascuns bani într-un cont în străinătate.
Merkel este „dezamăgită“ de Hoeness
Cariera de fotbalist şi de preşedinte al Bayern München şi profilul de om de afaceri de succes au făcut din Hoeness una dintre cele mai cunoscute figuri publice din Germania. Bayern München este cel mai bogat club de fotbal din Germania, iar echipa sa a invins miercuri-seară, la un scor categoric, pe Barcelona în returul semifinalelor Ligii Campionilor, calificându-se în finală unde va juca cu altă echipă germană, Borussia Dortmund.
Omul de afaceri era văzut ca un aliat al lui Merkel şi în special al Uniunii Creştin-Sociale din Bavaria, partener al alianţei creştin-democrate. Cancelarul s-a grăbit să se distanţeze de Hoeness, purtătorul ei de cuvânt declarând că Merkel este „dezamăgită“ de faptele recunoscute.
„Aş vrea să am posibilitatea de a explica personal cancelarului cum s-a întâmplat“, a spus Hoeness într-un interviu acordat Die Zeit.
Opoziţia încearcă să-i creeze lui Merkel imaginea de politician „moale“ cu evazioniştii. Scandalul vine după ce guvernul de la Berlin a schiţat un acord cu Elveţia care permite germanilor cu conturi elveţiene să-şi legitimeze anonim afacerile dacă plătesc o taxă. Hoeness şi-a recunoscut contul după ce partidele de opoziţie au blocat acordul în parlament.
Preşedintele Irlandei cere Europei să renunţe la modelul economic „suprem”
Uniunea Europeană trebuie să renunţe la modelul economic „hegemonic” şi să reformeze Banca Centrală Europeană, altfel riscă turbulenţe sociale şi pierderea legitimităţii în ochii populaţiei, a declarat preşedintele Irlandei Michael Higgins (foto), citat de Financial Times.
UE are în faţă atât o „criză morală”, cât şi una economică, iar liderii europeni trebuie să se hotărască ce fel de uniune vor, a spus preşedintele.
„Eşti fie o uniune, fie nimic”, a afirmat el, adăugând că pentru o Uniune care a permis îndepărtarea statelor membre nu există „un viitor luminos”. „Există o problemă reală în ceea ce am presupus că este un model unic suprem. Profilul şomajului din Grecia este diferit faţă de cel din Irlanda. Avem nevoie de abordări diferite”, a menţionat preşedintele. Higgins apreciază că emiterea în comun de euroobligaţiuni – colectivizarea datoriilor – de către statele zonei euro ar crea spaţiul necesar revenirii economice. El a criticat felul în care BCE a răspuns crizei, spunând că instituţia ar trebui să acţioneze cu scopul de a stimula creşterea. Preşedinţia are în Irlanda în mare parte rol ceremonial. Higgins, poet şi activist pentru drepturile omului, a fost ales preşedinte în octombrie 2011, după apogeul crizei financiare irlandeze, cu cele mai multe voturi din istoria ţării.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
