Fondul Monetar Internaţional a avertizat că probabilitatea este mare ca Rezerva Federală americană să majoreze dobânzile mai accentuat decât se aşteaptă pieţele, ceea ce va umfla preţurile activelor pe diferite pieţe şi va întări dolarul, iar şocul aprecierii va lovi cea mai mare parte a lumii în curs de dezvoltare.
Ann Pettifor, economist şi autor al unor lucrări ştiinţifice în care a anticipat încă din 2003 venirea marii crize financiare mondiale şi a celei a datoriilor, crede că „vom avea încă o criză financiară. Brazilia are deja probleme mari din cauza întăririi dolarului. Mi-e teamă să mă gândesc la ceea ce se întâmplă în Africa de Sud. Apoi mai este şi Malaiezia. Am ajuns de unde am plecat, iar pentru mine acest lucru este înfiorător“.
Sete de dolari
Ascensiunea meteorică a dolarului a fost perturbată în ultimele zile câteva hopuri – veşti dezamăgitoare de pe piaţa americană a muncii şi din sectorul vânzărilor de retail – însă unii analişti cred că lumea este departe de a fi saturată cu dolari, iar cererea pentru moneda americană va persista. Unul dintre aceşti analişti este Stephen Jen, fost economist la FMI.
Cererea de dolari şi implicit ascensiunea monedei vor fi susţinute de faptul că guvernele şi companiile din afara SUA au datorii record în dolari de 9.000 de miliarde de dolari, faţă de 6.000 de miliarde în 2008. Aproape jumătate din sumă reprezintă datorii făcute de economiile emergente. O mare parte dintre acestea trebuie rambursate în următorii ani, notează Bloomberg, care citează date ale Băncii Reglementelor Internaţionale.
În plus, băncile centrale care şi-au redus rezervele de dolari încep să acumuleze din nou monedă americană, ceea ce reprezintă cerere suplimentară. Ponderea dolarului în rezervele valutare globale s-a diminuat la nivelul record de 60% în 2011, de la 73% cu zece ani mai devreme. De atunci ponderea a urcat la 63%.
Brazilia, Rusia şi alte economii emergente, în special din Asia, s-au împrumutat mai ales în dolari când banca centrală a SUA a inundat pieţele lumii cu lichiditate ieftină, scrie The Telegraph.
FMI a avertizat că o mare parte din datoriile companiilor nu sunt tranzacţionabile. De aceea companiilor le lipsesc „amortizoarele naturale pentru venituri“ care le pot ptoteja de o lovitură dublă din partea creşterii costurilor de finanţare şi a ascensiunii dolarului.
Că astfel de situaţii pot provoca durere a demonstrat, la o scară mai redusă, criza creditelor în franci elveţieni din Europa Centrală şi de Est.
Din 2008, producătorul rus de gaze naturale Gazprom, compania spaniolă de telefonie Telefonica şi ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, au strâns fiecare 12 miliarde de dolari. Franţa şi Suedia sunt printre cei mai mari emitenţi de obligaţiuni în dolari. Aceste guverne s-au împrumutat cu mai mult de 100 de miliarde de dolari.
Stele căzătoare
Cele mai mari economii emergente ale lumii nu mai au forţa necesară pentru a rezista tuturor efectelor şocurilor provocate de dolar. O excepţie poate fi India, a cărei economie va creşte probabil cu 7,5% anul acesta şi următorul. De altfel, în 2015 China va întrece pentru prima dată în istoria modernă China la dinamica avansului economic.
Rusia va intra în recesiune anul acesta, pe măsură ce prăbuşirea preţului petrolului şi sancţiunile occidentale „muşcă“ tot mai adânc. Economia rusească s-ar părea să fi început să simtă impactul unor defecte structurale încă dinainte de a începe campania de pedepsire a Ucrainei. Războiul sancţiunilor foloseşte Moscovei drept ţap ispăşitor pentru managementul economic defectuos. Brazilia se va confrunta şi ea anul acesta cu recesiunea. Prăbuşirea preţurilor unor materii prime şi scandalurile de corupţie în care îi sunt prinşi politicienii de top îi vor accentua durerea. „În special economiile emergente sunt expuse: se pot confrunta cu inversarea fluxurilor de capital, mai ales dacă dobânzile pe termen lung din SUA cresc rapid, aşa cum s-a întâmplat în mai-august 2013“, explică FMI.
Dar durerea cea mai mare ar putea-o aduce China, cea mai mare economie emergentă. Primul trimestru al acestui an, cu o creştere de 7%, cea mai slabă din ultimii şase ani, reprezintă probabil sfârşitul erei „stelare“ pentru această economie.
Încetinirea trimite şocuri pe fronturi multiple, de la industria minereului de fier la piaţa imobiliară mondială şi cea a luxului, notează Financial Times. Măsurile de stimulare luate de Beijing, care includ două reduceri ale dobânzilor începând cu noiembrie, au potolit aprecierea monedei chinezeşti şi au trezit temeri că va urma o migraţie a capitalului în afara ţării. Aceasta ar putea exacerba distorsiunile deja făcute în diferite părţi ale lumii de investitorii imobiliari chinezi, plecaţi în căutarea adăpostului pentru averile lor.
Febra imobiliară
Brokerii imobiliari estimează că clienţii chinezi sunt acum cea mai mare forţă pe pieţele imobiliare din SUA, Marea Britanie şi Australia. Singapore a reacţionat impunând taxe imobiliare punitive pentru a ţine preţurile jos, în beneficiul singaporezilor.
Aceasta în condiţiile în care în diferite părţi ale lumii creşterile preţurilor imobiliare au devin tot mai „agresive“, alimentând temeri că pe pieţe se formează o bulo imobiliară mondială. Amintirea efectelor dezastruoase pe care le-a avut spargerea unor astfel de bule în SUA şi Spania sunt încă vii.
Principalul factor din spatele creşterii preţurilor sunt yieldurile excepţional de reduse ale obligaţiunilor, care fac proprietăţile să fie mai „apetisante“ pentru investitori decât datoriile.
O febră a achiziţiilor imobiliare a cuprins pieţele. În aceast context acţiunile companiilor imobiliare listate au randamente cu mult peste cele medii ale burselor.
Mai multe din cele mai înalte clădiri londoneze şi-au schimbat la preşuri record proprietarii în ultimul an. Una dintre aceste clădiri este Turnul HSBC din Canary Wharf.
