Statul a rămas cu 1,183 milioane de angajaţi în sistemul bugetar la finele lunii octombrie, în scădere cu mai puţin de 5.500 de posturi de la începutul anului, ajustările fiind mai mult o consecinţă a numeroaselor reorganizări făcute în special de ministere.
Deşi numărul de bugetari a scăzut cu 15% de la finalul lui 2008 până în prezent, restructurarea sistemului a fost o consecinţă a blocării angajărilor (prin aplicarea regulii o angajare la 7 plecări, la care s-a renunţat în toamna trecută).
În aceeaşi perioadă, mediul privat, plătitorul de taxe şi impozite care alimentează bugetul de stat, a pierdut peste 500.000 de salariaţi, după ce a făcut concedieri masive din nevoia de reducere şi eficientizare de costuri.
„La stat încă lipseşte o restructurare bine gândită, făcută pe criterii obiective, nu s-a evaluat întâi de câţi funcţionari este nevoie într-o primărie sau o şcoală. Scăderea cu 15% a numărului de bugetari faţă de 2008 a fost o urmare a regulii 1 la 7, deci a fost o ajustare gândită mai mult ca o selecţie naturală. Această regulă poate aduce economii pe termen scurt, însă nu poate fi aplicată pe termen lung, restructurarea de la stat nu a fost făcută decât cu intenţia de a face economii pe termen scurt şi nu pentru eficientizare“, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
În primele zece luni ale anului, evoluţia numărului de bugetari arată că cele mai mari scăderi de personal au fost făcute la Ministerul de Finanţe (minus 3.117 posturi ocupate, adică o scădere de 11% în efectivul total de personal al ministerului), în timp ce cel mai mare surplus de personal apare la Ministerul Sănătăţii (unde apare un plus de aproape 11.000 de angajaţi).
„La Finanţe, cea mai mare scădere provine de la reorganizarea ANAF-ului, s-a desfiinţat Garda Financiară şi s-a înfiinţat Direcţia Antifraudă, unde numărul de salariaţi va creşte, pentru că urmează să se facă noi angajări. În plus, tot de la Finanţe au mai plecat, în urma reorganizărilor, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (care este în prezent în subordinea Secretariatului General al Guvernului – n.red.) şi Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (care a trecut la Ministerul Fondurilor Europene – n.red.)“, a spus un oficial din cadrul Ministerului Finanţelor care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Tot de un transfer a fost vorba şi la Ministerul Sănătăţii, unde numărul de posturi finanţate de la bugetul de stat, prin intermediul ministerului, a crescut de la 6.200 de angajaţi în ianuarie la peste 17.000 de angajaţi la finalul lui noiembrie. Explicaţia? „Creşterea numărului de angajaţi de la minister este o consecinţă a faptului că s-au transferat angajaţii din serviciul de ambulanţă de la Casa de Sănătate, finanţată prin FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – n. red.), la Ministerul Sănătăţii, finanţat de la bugetul de stat. Într-adevăr, s-au mai deblocat 1.224 de posturi, în special pentru a ocupa poziţiile vacante din spitale, însă nu s-au organizat încă concursurile de angajare“, a explicat Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
Şi alte instituţii finanţate de la bugetul de stat s-au reorganizat, iar „rezultatul“ se vede în schimbările din structura de personal. De exemplu, de la Secretariatul General al Guvernului a „dispărut“ Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (care a trecut la Ministerul de Externe), dar a fost adăugat pe ştatele de plată Oficiul pentru Jocuri de Noroc (transferat de la Finanţe), astfel că, în total, SGG-ul numără cu 612 angajaţi în minus faţă de începutul anului.
De asemenea, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, numărul de angajaţi a crescut de mai bine de două ori anul acesta (de la 730 de angajaţi la începutul anului până la 1.600 de salariaţi în total în octombrie), ca urmare a reorganizărilor.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sau Inspectoratul General de Stat în Construcţii sunt doar două instituţii care au trecut în subordinea acestui minister. De asemenea, o parte din structurile de la Ministerul de Interne a trecut la Dezvoltare, potrivit oficialului de la Finanţe.
De altfel, chiar preşedintele Traian Băsescu a spus, în repetate rânduri în ultimii ani, că aparatul bugetar reprezintă „omul gras“ care se urcă în spatele „omului slab“, reprezentat de economie, însă o restructurare serioasă a întârziat să apară.
„Contribuabilii, plătitorii de taxe, sunt în continuare nemulţumiţi de calitatea serviciilor oferite de bugetari, iar aici mă refer în special la sistemul de sănătate şi de tratamentul pe care îl primesc la administraţiile fiscale, unde dacă vrei să-ţi plăteşti taxele treci printr-un coşmar“, a mai adăugat Ionuţ Dumitru.
Un alt motiv pentru care s-a redus numărul de angajaţi de la stat anul acesta este şi ordonanţa 77/2013, adoptată la finele lunii iunie, care prevedea concedierea a 4% dintre angajaţii din administraţia centrală şi locală.
„Dacă privim numărul de bugetari la totalul populaţiei, raportul de poziţionează undeva la coada clasamentului la nivel european, însă dacă raportăm acest număr la numărul de angajaţi din sectorul privat sau la numărul total de angajaţi, atunci ne situăm în vârful clasamentului“, a mai spus Dumitru. În prezent, în mediul privat lucrează 3,1 milioane de angajaţi, potrivit datelor INS.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
