România la raport

Profesorii români sunt printre cel mai prost plătiţi din UE: Un profesor român câştigă de 1,3 ori salariul mediu pe economie. Unul polonez de 2,5 ori

20 dec 2013 Autor: Corina Mirea

Vezi galeria foto Un profesor debutant, cu o experienţă de trei ani în domeniu, câştigă 953 de lei net lunar (cu tot cu sporul de vechime de 5%). Un profesor care lucrează de peste 25 de ani în învăţământ câştigă puţin peste 1.800 de lei net pe lună, cu tot cu sporul de vechime şi bonusul pentru orele de dirigenţie.

Profesorii români au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, cu un venit mediu de doar 1,3 ori peste salariul mediu pe economie, de 350 de euro net pe lună. În acelaşi timp, veniturile medii ale profesorilor bulgari sunt de aproximativ 1,6 ori mai mari decât salariul mediu pe economie, iar cele ale profesorilor din Polonia, de circa 2,5 ori, potrivit calculelor ZF pe baza raportului Teacher and School Heads Salaries and Allowences in Europe 2012-2013, realizat de reţeaua de informare şi comunicare The Eurydice Network din cadrul Comisiei Europene.

„Cei care sunt la guvernare nu gândesc decât în para­digma ciclurilor electorale. Cum o reformă în educaţie începe să aibă efecte abia în minimum şase ani, este neinteresant pentru ei să aloce mai mulţi bani unui sistem cu reacţie lentă la schimbare. Deşi se spune că educaţiei trebuie să i se acorde 6% din PIB, niciodată bugetul Ministerului Educaţiei nu a avut această pondere. Nu există respect pentru educaţie şi semnătura pe care toate par­tidele au pus-o în 2007 pe un pact naţional are valoare zero pentru guver­nanţi“, este de părere Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei în perioada 2004-2005 şi, în prezent, profesor de psihologie în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Anul acesta, pentru educaţie s-au alocat de la  buget peste 20 de miliarde de lei (circa 4,6 miliarde de euro), adică mai puţin de 3,5% din PIB-ul pe 2013 (în euro), potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe. 

Cu toate că salariul mediu primit de un profesor român depăşeşte venitul mediu pe economie, acesta este departe de valoarea salariului primit de cei care intră în învăţământ ca debutanţi sau care au o expe­rienţă în domeniu de doar câţiva ani.

„Salariul meu de bază era de 1.000 de lei pe lună. În sistem nu există conceptul de mo­tivare a profesorului, iar responsabilitatea este uriaşă. Dacă unul dintre elevi păţeşte ceva profesorul este tras la răspundere. Mai mult,  nu este uşor să vorbeşti timp de 50 de minute în faţa a 20 de elevi, trebuie să te pregăteşti înainte dacă vrei să îţi faci treaba aşa cum trebuie“, spune Gabriel, un tânăr de 28 de ani care a fost profesor la un liceu din Bucureşti în anul şcolar 2009-2010.

Sunt însă şi cazuri în care profesorii  care au o experienţă în învăţământ mai mică de doi ani (debutanţi) şi până la şase ani primesc „în mână“ un salariu de doar 600-700 de lei pe lună, potrivit informaţiilor din piaţă. Sau, în cazul în care nu sunt calificaţi (adică nu au studii psihopedagogice, ci studii superioare de altă specialitate), dar au ore de dirigenţie şi o experienţă mai mare de doi ani în domeniu nu câştigă mai mult de 650 de lei net pe lună, cum este şi cazul unor învăţătoare de la Liceul bilingv Miguel de Cervantes din Capitală. Mai mult, potrivit reprezentanţilor liceului, un profesor debutant, cu o experienţă de trei ani în domeniu, câştigă 953 de lei net lunar (cu tot cu sporul de vechime de 5%), iar un profesor cu definitivat şi o vechime de peste 14 ani rămâne cu aproape 1.250 de lei net pe lună.

„Avem şi profesori, spre exemplu, care au cel mai înalt grad de definitivat (adică 1), care lucrează de peste 25 de ani în învă­ţă­mânt şi câştigă puţin peste 1.800 de lei net pe lună, incluzând aici sporul de vechime şi cel pentru orele de dirigenţie (care se plă­tesc în plus prin prisma faptului că respon­sabilitatea profesorului creşte - n.red.)“, spune Camelia Rădulescu, director al Li­ceului Miguel de Cervantes. Pentru a pri­mi o majorare de 25% din salariul brut (compus din salariul de bază, sporuri, in­dem­ni­zaţii şi compensaţii) profesorii pot aplica pentru gradaţia de merit numai dacă au o experienţă de muncă de peste patru ani. În­cepând cu anul viitor însă, guvernul a anun­ţat că va majora sa­lariile profesorilor debutanţi cu 10%, creş­tere salarială aproape nesemnificativă, spre exemplu, pentru un de­butant care câştigă în fiecare lună doar 900 de lei.

Mircea Miclea spune însă că problema fundamentală a sistemului de învăţământ nu este faptul că salariile profesorilor sunt mici faţă de cele oferite în alte state, ci faptul că aceştia nu sunt remuneraţi în funcţie de performanţă şi că şcolile nu sunt finanţate pe baza evoluţiei rezultatelor la învăţătură ale elevilor. Motiv pentru care şi perfor­manţele acestora la examene internaţionale cum este PISA sunt printre cele mai slabe din lume. „Noi nu avem eficienţă a sistemului de învăţământ. Sunt ţări din jurul nostru care au bugete mai mici decât avem noi pentru educaţie, dar care, cu resursele pe care le au, ajung la rezultate mult mai bune. Adică, au o eficienţă ridicată în ceea ce priveşte cheltuirea banilor“, explică el.

Cel mai „prost“ plătiţi sunt profesorii sue­dezi, al căror salariu mediu este de 1,2-1,3 ori mai mare decât venitul mediu pe economie (în funcţie de ciclul de învăţământ la care predau), cuprins între 2.900 şi aproape 3.200 de euro. Salariul mediu pe economie în Suedia este însă de aproape şapte ori mai mare ca în România şi veniturile profesorilor cresc odată cu trecerea de la predarea în învăţământul primar şi cel gimnazial la învăţământul de liceu. De altfel, această abordare este prezentă în majoritatea ţărilor, excepţie făcând Polonia, unde salariul mediu al unui profesor de gimnaziu este mai mare cu câţiva euro decât cel al unuia care predă la clasele primare sau de liceu.

„După Revoluţie, în sistemul de învăţă­mânt s-a creat o sintagmă care, personal, mă sperie – mulţi profesori spun că muncesc prea mult pentru cât sunt plătiţi. Lucrurile ar trebui să fie invers. Hai să muncim mai întâi şi după aceea să fim plătiţi în funcţie de performanţele copiilor, nu numai din punct de vedere academic, ci şi în planul dezvoltării personale“, spune Paloma Petrescu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, în prezent managing director al firmei de consultanţă educaţională şi IT Green Light.

Ea precizează că, în Suedia, spre exemplu, profesorii sunt evaluaţi de elevi şi că bonusurile nu se acordă pentru performanţa individuală sau doar pentru că aceştia deţin o certificare, ci în funcţie de modul în care cunoştinţele acumulate îmbunătăţesc performanţele lor şi ale copiilor.

Printre ţările care îşi plătesc cel mai bine profesorii se numără şi Danemarca, unde aceştia au salariu mediu de 2,4 ori mai mare decât venitul mediu pe economie. Astfel, un profesor care predă la învăţământul primar sau gimnazial câştigă, în medie, 5.400 de euro net pe lună, salariul mediu pe economie fiind de circa 2.200 de euro net lunar.

Şi în ţări precum Belgia, Germania sau Franţa cele mai mici salarii medii acordate profesorilor pornesc de la aproape 2.200 de euro net, iar cele mai mari depăşesc 5.500 de euro (în cazul profesorilor belgieni care predau la învăţământul liceal).

„În străinătate, profesorul este considerat a fi o persoană importantă, de opinia lui se ţine seama atunci când vine vorba despre orientarea în carieră a elevilor, părinţii au mare încredere în acesta. Acolo, profesorul prestează servicii de educaţie pentru comunitate, nu hotărăşte cum şi ce să înveţe elevul. Mai mult, la noi, pentru că nu există acordarea bonusu­rilor sau a salariilor pe baza performanţei, nu există nici motivaţie. Un profesor care mun­ceşte foarte mult şi se implică, face exerciţii, primeşte acelaşi salariu ca unul care doar îşi face norma“, mai spune Paloma Petrescu. Ea precizează că acest lucru reflectă, de fapt, locul pe care îl ocupă educaţia în societatea românească şi că, deşi este considerată o prioritate naţională, în realitate, învăţământul este neglijat.

De altfel, şi raportul Comisiei Europene arată că, spre deosebire de alte ţări europene, în România profesorii nu primesc bonusuri decât în funcţie de încadrarea pe scara ierarhică, adică de experienţa de muncă în sistemul de învăţământ sau absolvirea unor studii de specialitate.

În Bulgaria, spre exemplu, unde salariul mediu pe economie şi cel al profesorilor sunt cu circa 100-120 de euro mai mici decât în România, aceştia primesc un bonus lunar cuprins între 6 şi 33 de euro pentru certificări adiţionale sau absolvirea unor cursuri de dezvoltare profesională continuă. Iar în Croaţia profesorii primesc o majorare de 8% a salariului de bază dacă absolvă studiile de master şi de 15% dacă termină doctoratul.

„Nealinierea la sistemele europene duce la cazuri în care unii profesori, doar pentru a lua spor de mobilitate, îşi fac mutare în Capitală, deşi predau de zeci de ani în mediul rural şi locuiesc acolo. Nu este drept şi trebuie să se ajungă la o plată a profesorilor în concordanţă cu realitatea“, adaugă Paloma Petrescu.

În ultimii ani, numărul cadrelor didactice care predau în învăţământul primar şi cel gimnazial a scăzut cu peste 20.500 de persoane, în timp ce numărul elevilor s-a micşorat cu aproximativ 200.000 de persoane. În aceeaşi perioadă, sistemul de învăţământ liceal a pierdut peste 2.500 de profesori şi a câştigat mai mult de 100.000 de elevi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.12.2013

 
Cuvinte cheie:
economie
, mediu
, salariu
, cadre didactice
, profesor
, castigare
, plati
, polonia
, romani
, uniunea europeana
, roman
, raportare
, refuz
, crestere

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide