România are în prezent zece şantiere de autostrăzi cu o lungime cumulată de aproape 200 de kilometri, dar şi un tronson de 16 kilometri construit în proporţie de 85% (Nădlac - Arad, lot 2), pe care momentan nu se află niciun utilaj pentru că CNADNR a reziliat contractul de execuţie în urmă cu un an, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la compania de drumuri. Valoarea contractelor pentru aceste şantiere se apropie de un miliard de euro, iar până acum CNADNR a plătit circa 230 de milioane de euro către constructorii acestor autostrăzi.
Cea mai mare parte a şantierelor de autostrăzi deschise în prezent ar urma să fie gata în anul 2016, având în vedere că lucrările au demarat abia anul acesta. Pentru anul acesta este programată a fi deschisă circulaţiei doar autostrada Orăştie - Sibiu, lot 3 (22,1 km), arată datele de la CNADNR.
În ciuda faptului că România are nevoie urgentă de extinderea reţelei de infrastructură rutieră, CNADNR a cheltuit banii „cu ţârâita“ anul acesta pe autostrăzi.
Compania de drumuri a cheltuit în primele opt luni ale acestui an doar 79 de milioane de euro pentru construirea de autostrăzi, adică mai puţin de un sfert din banii pe care statul i-a alocat pentru aceste şosele pentru întreg anul 2014, aproape 400 de milioane de euro. CNADNR mai are de cheltuit în ultimele patru luni ale anului circa 300 de milioane de euro pentru autostrăzi, în condiţiile în care sezonul de construcţii s-ar putea încheia în octombrie-noiembrie, în funcţie de condiţiile meteo
Suma redusă pe care statul a direcţionat-o către şantierele de autostrăzi în primele opt luni ale acestui an denotă, încă o dată, dezastrul din sectorul investiţiilor publice, dar şi unul dintre cele mai importante motive pentru care România a reintrat în recesiune tehnică anul acesta.
Anumite loturi de autostrăzi, aşa cum este Gilău - Mihăieşti, situat pe Autostrada Transilvania, nu au primit nici măcar un euro de la CNADNR de la începutul anului până la finalul lunii august, relevă datele transmise de compania de drumuri.
Alte tronsoane de autostrăzi care nu au primit încă niciun ban în 2014, deşi la început de an statul alocase bugete pentru acestea, sunt loturile 2 şi 4 ale secţiunii Lugoj - Deva. CNADNR a cheltuit cei mai mulţi bani în primele opt luni pe loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş-Turda, circa 30 de milioane de euro din cele 66 de milioane de euro alocate anul acesta.
De asemenea, CNADNR a mai plătit circa 4 milioane de euro şi pentru varianta de ocolire a Constanţei la standard de autostradă, tronson care este deja deschis circulaţiei.
Mai puţin de 2.000 de oameni pe şantiere
Cea mai mare parte a şantierelor de autostrăzi aflate în prezent în lucru au fost deschise anul acesta, în unele cazuri mai timid, în altele în forţă, iar acest lucru se observă şi din numărul de muncitori prezenţi pe fiecare proiect în parte.
Între 1.650 şi 1.950 de angajaţi sunt mobilizaţi pe şantierele de autostrăzi din România, adică mai puţin de 1% din personalul care lucrează în industria construcţiilor, deşi infrastructura de transport ar trebui să reprezinte principalul motor al acestui sector, arată calculele ZF.
Circa 354.000 de salariaţi lucrează în prezent în sectorul construcţiilor, în scădere cu 15% faţă de anul 2008, când economia românească traversa o perioadă de boom.
Scăderea investiţiilor publice în infrastructura de transport a redus puternic activitatea de pe şantiere, în ciuda faptului că sectorul construcţiilor se află în prezent în plin sezon, dar se va încheia în octombrie-noiembrie, în funcţie de condiţiile meteo.
Cei mai mulţi angajaţi mobilizaţi pe un şantier de autostrăzi se regăsesc pe primul tronson al şoselei Nădlac - Arad, unde lucrează italienii de la Astaldi împreună cu nemţii de la Max Boegl.
Astfel, circa 400-450 de persoane lucrau la finalul lunii august pe acest şantier, unde lucrările ar trebui să se încheie în ianuarie 2015.
Alte câte 300-350 de persoane lucrează şi pe tronsonul al treilea al autostrăzii Orăştie - Sibiu, construit de italienii de la Impregilo, care ar trebui să fie deschis circulaţiei în noiembrie 2014, dar şi pe lotul al patrulea al autostrăzii Lugoj - Deva.
Pe acest lot lucrează firmele româneşti Spedition UMB şi Tehnostrade (ambele deţinute de Dorinel Umbrărescu).
Acest ultim tronson are ca termen de finalizare luna mai a anului 2016, potrivit datelor anterioare transmise de CNADNR. Cei mai puţini angajaţi, circa 50, sunt mobilizaţi pe lotul al patrulea al autostrăzii Orăştie-Sibiu, care de altfel a fost deja deschis circulaţiei în urmă cu aproape nouă luni.
De asemenea, între 50 şi 75 de persoane lucrează pe lotul al treilea al autostrăzii Lugoj - Deva, respectiv firme precum Teloxim Con (controlată de Theodor Berna, aflat în prezent în arest), Comsa (Spania), Aldesa Construcciones (Spania) şi Arcadis Eurometudes (Olanda). Acest tronson are ca termen de finalizare luna mai 2016.
Absenţa unor proiecte de anvergură în infrastructura de transport şi în special în zona autostrăzilor s-a resimţit din plin în piaţa de profil în prima jumătate a anului.
În lipsa unor investiţii consistente din partea statului, construcţiile de infrastructură, un sector care ar trebui să susţină întreaga economie, au scăzut cu aproape 27% în primul semestru al acestui an, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Per total, cheltuielile de capital ale statului, adică investiţiile publice, s-au ridicat în primele şapte luni ale anului la circa 1,3 miliarde de euro, în scădere cu 29% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.
CNADNR a semnat anul acesta doar două noi contracte pentru construirea de autostrăzi, şi anume loturile 3 şi 4 din tronsonul Sebeş - Turda.
Deocamdată nici fondurile europene nu reuşesc să crească exponenţial numărul de kilometri de autostrăzi. România a absorbit în şapte ani şi jumătate, prin programul de finanţare cu fonduri europene a infrastructurii POS-T, o treime din cele 4,4 miliarde de euro pe care Bruxellesul le-a alocat pentru perioada 2007-2013.
În timp ce România a reintrat în recesiune tehnică în ultimele două trimestre, pe fondul reducerii investiţiilor publice, banii europeni aşteaptă încă să fie cheltuiţi.
România mai are la dispoziţie 16 luni pentru a lua de la Comisia Europeană circa 3 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.
CNADNR a scos la licitaţie anul acesta lucrări de construcţii pentru câteva tronsoane de autostrăzi, dar încă nu a anunţat câştigătorii acestora. După ce va face aceste anunţuri urmează o perioadă de contestaţii şi ulterior de proiectare, care vor dura câteva luni, ceea ce înseamnă că procesul efectiv de construire a tronsoanelor ar putea demara abia anul viitor, potrivit informaţiilor ZF.
Studii de fezabilitate pe 1.800 de kilometri de autostrăzi
Printre tronsoanele de autostrăzi pe care CNADNR le-a scos la licitaţie anul acesta se numără lotul al doilea al autostrăzii Nădlac - Arad (16 kilometri), realizat deja în proporţie de 85% şi estimat să mai coste 26,5-31,8 milioane de euro, autostrada Ogra - Târgu-Mureş (14,6 kilometri plus drum de legătură de 4,7 kilometri) pentru 226 de milioane de euro, Câmpia Turzii - Ogra (37,2 kilometri) pentru 356-428 de milioane de euro, dar şi Suplacu de Barcău - Borş (60 de kilometri finalizaţi în proporţie de 50%) pentru 219-263 de milioane de euro.
De asemenea, în prima parte a anului CNADNR a mai scos la licitaţie studii de fezabilitate pentru construirea a 1.800 de kilometri de autostrăzi.
