Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri un miliard de lei prin cea mai mare licitaţie cu titluri de stat de anul acesta, dar a plătit cu 0,35 puncte procentuale mai mult la dobândă, ceea ce echivalează cu un cost suplimentar de 6 mil. lei, în condiţiile în care interesul investitorilor pentru obligaţiunile în lei a scăzut la un minim al ultimelor patru luni şi jumătate.
Cererea de titluri s-a ridicat la 1,15 miliarde de lei, respectiv cu 15% peste suma pe care statul şi-a propus să o ridice din piaţă. Un nivel atât de scăzut al cererii nu a mai fost înregistrat de la sfârşitul lunii aprilie. Spre comparaţie, în ultimele două luni cererea pentru titluri de stat a depăşit în cazul celor mai multe licitaţii de trei până la opt ori prospectul.
„Suma relativ ridicată şi scadenţa relativ îndepărtată a instrumentului au împins randamentul peste cotaţiile din piaţa secundară, ceea ce marchează o uşoară înrăutăţire faţă de precedentele licitaţii din august“, comentează Mihai Ţânţaru, analist al ING Bank
Presiunea pe randamentele titlurilor de stat a revenit după ce investitorii străini, cei mai activi cumpărători de obligaţiuni în lei de anul acesta, au început să-şi reconsidere strategiile şi să-şi mute banii din active de pe pieţele emergente în bonduri americane. Monedele emergente au încasat un şoc puternic în ultimele săptămâni, în contextul mişcărilor de capital.
Leul a pierdut un procent din valoare într-o singură săptămână, iar cursul a urcat la 4,47 lei/euro, maximul ultimelor două luni şi jumătate. Cursul oficial al BNR a scăzut totuşi uşor ieri, la 4,4705 lei/euro, dar pe piaţa valutară cursul a atins chiar şi nivelul de 4,48 lei/euro.
„Atât jucătorii locali, cât şi cei străini au contribuit la deprecierea leului şi la spargerea pragului de rezistenţă de 4,46 lei/euro după mai mult de două luni. Ca şi în cazul altor monede regionale, cursul leu/euro va continua să fie puternic influenţat de schimbarea comportamentului investitorilor la nivel internaţional“, comentează Florentina Cozmâncă, senior analist al RBS Bank.
Ieşirea de pe titluri de stat, cu impact pe curs, este determinată şi de creşterea costului asigurării contra riscului de default (cotaţiile CDS), care reflectă percepţia de risc de ţară. CDS-ul a crescut ieri la 207 puncte de bază, faţă de 190 de puncte de bază în urmă cu o lună. Aceasta înseamnă că un investitor care are plasamente de 10 mil. euro în titluri de stat în lei trebuie să plătească o primă de 207.000 de euro pentru a se asigura contra defaultului statului.
Străinii au ajuns să deţină o cincime din obligaţiunile în lei după ce titlurile emise de Ministerul Finanţelor au fost incluse într-o serie de indici ai pieţelor emergente publicaţi de Barclays şi JP Morgan. Un efect pozitiv al includerii titlurilor în lei în indicii celor două bănci a fost faptul că statul s-a împrumutat mai ieftin timp de câteva luni, dar dar în momente de volatilitate pe pieţele internaţionale aceasta reprezintă o vulnerabilitate.
Ministerul Finanţelor vrea să împrumute luna aceasta 3,7 mld. lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă, în condiţiile în care în septembrie ajung la scadenţă obligaţiuni de 2,8 mld. lei. Rămâne de văzut cum va evolua costul finanţării după minimele atinse în august, inclusiv pe fondul deciziei BNR de a începe un nou ciclu de relaxare a politicii monetare.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
