Majoritatea companiilor româneşti nu investesc în programe de leadeship, chiar daca recunosc beneficiile lor şi importanţa intervenţiilor personalizate, care să corespundă nevoilor, experienţelor şi aspiraţiilor liderilor, arată studiul ”Leadership şi Followership în organizaţiile din România”, realizat de KPMG în România în parteneriat cu Casa Paleologu.
Astfel, doar 45% dintre companiile participante au declarat că alocă resurse în acest scop, deşi 57% cred că aceste programe sunt importante.
”Studiul realizat ne-a lansat multe provocări şi puncte de atenţie, una dintre întrebările fireşti fiind - de unde o astfel de discrepanţă între valoarea percepută şi resursele alocate? Constatările noastre cred că oferă perspective valoroase asupra stării dezvoltării leadershipului în organizaţiile româneşti - din ceea ce am putut observa, acum suntem în punctul în care cultivarea talentului de lider nu este considerată o acţiune obligatorie la nivelul companiilor. O tendinţă care, din punctul nostru de vedere, poate indica o oportunitate ratată de dezvoltare a competenţei forţei de muncă şi de a creşte eficacitatea organizaţională. Resursele limitate, constrângerile bugetare şi, pentru unii, scepticismul cu care privesc eficienţa programelor ar putea fi potenţiale cauze.”, a declarat Mădălina Racoviţan, Partener Consultanţă în Afaceri, Head of People Services, KPMG în România.
Ea a adăugat că, pe măsură ce vor creşte investiţiile, programele vor fi mai adaptate la nevoile individuale, la abordarea provocărilor practice, vor deveni mai eficiente şi vor fi mai larg răspândite.
Una dintre cele mai izbitoare constatări ale derulat în perioada 9 iunie – 10 iulie, la care au răspuns 211 de lideri executivi din companii din România, arată că 55% dintre companiile din piaţă nu investesc în dezvoltarea unor programe de leadership.
Pentru cei din următoarele linii de conducere, 53% dintre răspunsuri atestă rolul programelor în creşterea abilităţilor, îmbunătăţirea vizibilităţii şi facilitarea dezvoltării profesionale. În plus, un procent notabil de 47% dintre companii cred în potenţialul transformator al iniţiativelor de formare, coaching şi mentorat în îmbunătăţirea abilităţilor esenţiale de leadership.
Principalele preocupări ale liderilor vizează orientarea uneori excesiv teoretică a programelor de dezvoltare, dar şi momentele nepotrivite în care ele sunt implementate, ce coincid cu perioade încărcate pentru executivi.
”Această aliniere incorectă subminează eficacitatea programelor, evidenţiind un domeniu în care recalibrarea strategică poate creşte semnificativ rezultatele acestora, astfel încât dezvoltarea liderilor să fie mai mult decât o casetă bifată, ci o călătorie transformaţională aliniată atât cu nevoile individuale, cât şi cu cele organizaţionale”, spune Mădălina Racoviţan.
În opinia participantilor, integritatea şi viziunea au ieşit în evidenţă ca fiind cele mai valoroase caracteristici ale unui lider.
Studiul relevă că în timp ce trăsături precum competenţele tehnice, integritatea şi viziunea, rămân atemporale, liderului viitorului are din ce mai mare nevoie de abilităţi şi atitudini din sfera celor “soft”, cum ar fi inteligenţa emoţională, comunicarea, adaptabilitatea şi orientarea către învăţare şi dezvoltare continuă.
Studiul indică de asemenea că există încă scepticism în ceea ce priveşte capacitatea programelor de dezvoltare existente de a insufla cu adevărat o gândire inovatoare sau o mentalitate de creştere. Astfel, doar 47% dintre respondenţi au încredere în programele de dezvoltare ca instrumente pentru a insufla o mentalitate de creştere, iar mai puţin de jumătate (48%) consideră că programele tradiţionale de dezvoltare au limitele lor în ceea ce priveşte echiparea liderilor cu instrumentele potrivite pentru inovare. Acest lucru sugerează că, în timp ce abilităţile de bază pot fi dezvoltate prin programe de formare, provocările din lumea reală şi învăţarea experienţială ar putea fi esenţiale pentru a alimenta cu adevărat gândirea inovatoare.
“Pentru a avea organizaţii funcţionale, care se mişcă în direcţiile dorite şi care se adaptează la condiţiile actuale, este nevoie de leadership şi de followership. Orice manager sau antreprenor are nevoie de echipă, deci are nevoie de modele, de lecţii de management şi de followership. Are nevoie şi să ştie să se exprime, să vorbească, să motiveze, să explice, să mobilizeze. Pentru a conduce, este nevoie de abilitatea de a gândi logic şi de a lua rapid decizii care îi afectează pe ceilalţi. Indiferent de specificul metodei - fie ea a pregătirii pe cont propriu în mentorate sau expunerea la cursuri, prelegeri sau ateliere din afara mediului obişnuit de lucru ori chiar ale profesiei proprii - miza nu este alta decât aceea de a oferi liderilor actuali şi viitor resurse care să fie în armonie cu necesităţile şi circumstanţele lor unice”, consideră Theodor Paleologu, lector şi fondator Casa Paleologu.
În plus, deşi 51% dintre respondenţi spun că folosesc tehnologia pentru a creşte eficienţa comunicării, există 36% dintre ei care declară că o consideră doar oarecum eficientă, în vreme ce 16% percep comunicarea organizaţională ca fiind foarte ineficientă, ceea ce demonstrează, de fapt, că există o nevoie evidentă de a consolida practicile de comunicare pentru a asigura claritatea, alinierea şi colaborarea, indiferent de canalele de comunicare.
”Analizând aceste rezultate, devine clar că, în ciuda unei recunoaşteri crescânde a importanţei dezvoltării leadershipului, există încă spaţiu pentru îmbunătăţiri în ceea ce priveşte adoptarea şi implementarea eficientă a acestor programe în România. Discrepanţa dintre valoarea percepută şi investiţiile reale subliniază o nevoie de a reevalua şi prioritiza resursele în acest domeniu”, a conchis partenerul KPMG în România.
