Avem industrie. În România există industrie, dar acesta este orientată către industria auto, IT, recreativă şi cea de lohn. Din păcate, nu există valoare adăugată la acestă industrie, s-a valorificat doar componenta forţa de muncă, a spus Virgiliu Băncilă, Preşedintele CA, Chimcomplex Borzeşti, în cadrul conferinţei Cum poate fi reindustrializată România, organizată de Ziarul Financiar.
Lucrez în grupul SCR din 2003, grup cu fabrici care activează în mai multe domenii, dar pentru industria chimică, specialiştii au creat o strategie pentru relansarea acestei industrii. Obiectivul strategiei vizează creştrea valorii adăugate şi valorificarea resurselor pe care le are România.
Cu 1,5 tone de sare pe care o cumpărăm cu 40 de euro producem o tonă de sodă caustică pe care o vindem cu 450-460 de euro. În total producem anual 100.000 de tone de sodă caustică, iar până în 2020 vom ajunge la 140.000 de tone de sodă caustică.
Cel mai mare client pe piaţa locală este combinatul Alum Tulcea.
România dispune de resurse foarte mari de ţiţei care nu sunt exploatate, de gaze naturale şi de cărbune.Împreună cu apa şi aerul care sunt foarte importante, toate acestea reprezintă 90% din materiile prime din industria chimică.
Resursa umană este foarte importantă, este disponibilă pentru dezvoltarea ramurii chimice.
La Chimcomplex avem un plan de creştere organică, care vizează dublarea cifrei de afaceri până în 2020. Apoi, ne orientăm către achiziţii. Vrem să valorificăm activele viabile ale combinatului de la Oltchim.
Antreprenorii români au nevoie de sprijin.
Chimia nu este orice, dar nimic nu se poate fără chimie. Italia de exemplu consumă pe an un milion de tone de sodă caustică. Noi vom fi la nivelul Italiei peste 20 de ani, dar in industria chimică au loc dezvoltări importante pe toate planurile. Producţia migrează spre ţările din asia, la noi orientarea este spre medicamente, coloranţi, cauciuc sintetic, chimia germaniului, care se dezvoltă fără poulare şi valoare adăugată mare.
Avem în planul de dezvoltare o creştere foarte uşoară, de sub 10% a personalului până în 2020, în condiţiile dublării cifrei de afaceri.
Industria în România se va restructura tehnologic, dar va câştiga teren pentru că este imposibil ca resursele naturale pe care le avem să nu fie exploatate.
Din vechile capacităţi puţine lucruri se vor mai recupera, poate doar partea de infrastructură.
Investitor nu trebuie să fie doar din mediul privat sau doar statul. În perioada concurenţială statul trebuie să aibă o anumită implicare.
Cele trei domenii în care aş face investiţii sunt chimia, sănătatea şi educaţia.
Statul are un rol important în alte ţări, industria energetică din Franţa este coordonată de stat. În Polonia, în industria chimică, statul şi-a păstrat acţiunea de aur, prin care poate să intervină în cazul unor derapaje ale companiilor.
În România, piaţa de pesticide este de 500 de milioane de euro şi a fost ocupată de companiile străine. Avem în vedere dezvoltarea unei linii pentru obţinerea pesticidelor. Se pune problema ca în chimia românească să se relanseze acestă ramură a industriei. Şi Azomureş lucrează la fertilizanţi mai performanţi pentru a putea face faţă cerinţelor Uniunii Europene.
Un absolvent de studii superioare în domeniu intră la Chimcomplex cu un salariu net de aproximativ 3.000 de lei. Cei mai buni specialişti ajung la un venit lunar de 1.500-2.000 de euro.
Industria chimică ar trebui să ajungă să satisfacă nevoile României în proporţie de 75-80% prin companii private care să se integreze într-o strategie naţională.
