Numărul cutremurelor din Galaţi a ajuns la 78 în mai puţin de două săptămâni şi, cel mai probabil, primele explicaţii oficiale ar putea veni abia în 14 zile. Între timp, apa din fântânile oamenilor a început să miroasă a sulf, acum localnicii fiind alimentaţi cu apă potabilă îmbuteliată. Totodată, cutremurele se produc şi cu zgomote.
Seria cutremurelor din zona Galaţi a început pe 23 septembrie, dată de la care s-au produs 78 de mişcări seismice dintre care 22 cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie, potrivit Mediafax.
„Avem trei sonde petroliere în zonă, dar până acum totul a fost în regulă. Perimetrul de extracţie se întinde pe mai toată zona, dar lucrările se fac de 50 de ani. Nu avem acum nişte explicaţii concrete. Au venit domnii geologi şi au montat 3 staţii. Rezultatele vor veni însă în 10-14 zile“, spune Ionuţ Niculae, consilierul juridic al primarului Ion Neculau din comuna Slobozia-Conachi din care face parte satul Izvoarele, zona afectată de cutremure.
Potrivit informaţiilor furnizate de Petrom, cea mai mare companie din România, firma are un zăcământ comercial la circa doi kilometri de Izvoarele, pe care se efectuează operaţiuni convenţionale de producţie de peste 50 de ani.
Directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, spune că este normal ca seismele produse la Galaţi să fie însoţite de zgomote şi că se poate întâmpla ca o pungă de gaze „să scape“ în pânza freatică, fără a fi vreun pericol.
Directorul general al INFP a mai precizat că instituţia a mai instalat, în zona localităţilor Izvoarele, Slobozia-Conachi şi Negreşti din Galaţi, pe lângă cele trei staţii seismice portabile montate vineri pentru a localiza cu precizie unde se produc aceste cutremure, şi echipamente care măsoară deplasarea faliilor cu rezoluţie de un milimetru.
Datele culese de acestea sunt corelate cu informaţii din toată reţeaua, prelucrate la Bucureşti de un soft şi interpretate de seismologi.
„Fenomenul din Galaţi este complex şi nu se poate explica printr-o singură cauză“, spune Mircea Săndulescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe Geonomice a Academiei Române, profesor consultant la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică.
Potrivit acestuia inundaţiile pot fi o posibilă explicaţie.
„Dacă activităţile petroliere din zonă ar fi fost într-o fază de explorare, atunci s-ar fi putut presupune aceasta este una dintre cauze. De obicei, la începutul exploatării se pot produce astfel de mişcări pentru că se rup structurile geologice pentru a ajunge la resurse, dar în România aceste lucrări se fac de 150 de ani. Sondele din zonă nu sunt sonde de explorare, ci de exploatare, care pompează. Este o situaţie contradictorie ale cărei explicaţii sunt greu de găsit“, a mai spus Săndulescu.
Potrivit acestuia mirosul de sulf din apă ar putea fi un tot un efect al inundaţiilor.
„S-ar putea ca în apa din inundaţii să se fi dizolvat o sumă de săruri care apoi au ieşit în fântâni. Sunt preocupat mai ales că vorbim de o zonă care nu are nicio legătură cu Vrancea, dar există zone care la un moment dat pot deveni particulare“, a mai precizat Săndulescu.
Constantin Ionescu, directorul INFP, a mai spus, pentru Mediafax, că nu este prima dată când se înregistrează multe cutremure într-un interval scurt în zona Galaţi şi că acestea nu pot fi, deocamdată, corelate cu alte activităţi.
El a arătat că zona respectivă se află pe o falie, denumită Sfântul Gheorghe, unde se produc cutremure în mod pregnant.
Seismele din zona Galaţi, un fenomen natural, sunt monitorizate cu toţi specialiştii aflaţi la dispoziţie, iar Prefectura şi Inspectoratul Situaţiilor de Urgenţă sunt pregătite „pentru orice fel de situaţie“, a declarat ieri premierul Victor Ponta, adugând la rândul său că specialiştii nu s-au mai confruntat cu aşa ceva.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
