ZF 25 de ani. Care sunt cele mai profitabile companii de stat şi unde pierde bani România ca acţionar? Energia a devenit cel mai mare generator de profit, dar transportul feroviar încă nu vede luminiţa de la capătul tunelului

♦ Criza energetică de anul trecut a transformat statul român în cel mai mare câştigător al scumpirilor istorice, portofoliul semnificativ din zona de producţie întorcând profituri de vis, livrate de active amortizate şi fără investiţii notabile ♦ De cealaltă parte, infrastructura feroviară continuă să fie o gaură neagră, chiar şi în contextul în care toţi jucătorii privaţi reuşesc să facă bani.

Toate cele cinci companii care au avut anul trecut profituri istorice şi unde statul este acţionar sunt active în domeniul producţiei de energie şi gaze, acesta fiind domeniul care a avut cel mai mult de câştigat de pe urma crizei de energie. Dacă distribuitorii şi furnizorii de energie au terminat, în cea mai mare parte, cu pierderi, producătorii au defilat cu câştiguri istorice. Partea bună pentru statul român? Prin procesele de privatizare, statul nici nu mai este acţionar semnificativ în companiile de furnizare şi distribuţie a energiei, dar deţine controlul producţiei, cu o pondere de peste 80%.

Astfel, Hidroelectrica, firmă listată acum la Bursa de Valori, a terminat anul trecut cu un profit net de 4,3 mili­arde de lei, lucrând la o marjă netă de peste 47%. Anul acesta, lucrurile par şi mai bune pentru Hidroelectrica în contextul în care compania a terminat primele şase luni din 2023 cu un profit net de aproape 4 miliarde de lei, în urcare cu 46% comparativ cu S1/2022, în contextul unor venituri de aproape 7 miliarde de lei, plus 42%, arată datele din raportul financiar semestrial publicat la BVB. Optimizarea portofoliului curent de activ, extinderea capacităţii de producţie prin investiţii noi în energia verde şi creşterea cotei de piaţă pe segmentul de furnizare sunt cele trei obiective majore de business asumate de Hidroelectrica în faţa investitorilor săi. Pe cel de-al treilea, producătorul de energie deja l-a bifat, devenind după primul trimestru al anului cel mai mare furnizor din România, arată datele Autorităţii Naţionale de Regle­mentare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, com­pania a ajuns la o cotă de piaţă de 16,15%, depăşindu-i pe rivalii de la Enel Energie (11,46%), Electrica Furnizare (10,61%), Enel Energie Muntenia (9,41%) sau E.ON Energie România (8,65%).

Dincolo de consolidarea prezenţei în sectorul furni­zării de energie, Hidroelectrica are pentru umătorii cinci ani un buget de 1,8 miliarde de lei pentru modernizarea activelor existente, 1,1 GW de capacitate urmând să treacă printr-un proces de modernizare până la finalul anului 2030. O altă direcţie de investiţii este partea de energie verde, solară şi eoliană. Planurile nu sunt foarte am­biţioase, cel puţin nu cele incluse deja în bugete, astfel că la finalul anului 2025 este estimată punerea în funcţiune a numai 59 MW în proiecte de energie solară. Pe de altă parte, oportunităţile sunt de circa 1.000 MW în zona de energie eoliană şi de 2.000 MW în solare. O parte dintre noile capacităţi ar putea fi realizate alături de arabii de la Masdar.

Complexul Energetic Oltenia, unul dintre abonaţii la lista companiilor de stat cu cele mai mari pierderi din România, a făcut anul trecut tranziţia spre cele mai profitabile cinci companii de stat, cu un câştig net de aproape 3,5 mld. lei la afaceri de 5,3 mld. lei. În 2021, compania avea pierderi de 1,5 mld. lei. Ce s-a întâmplat? Scumpirea energiei a ajutat semnificativ producătorul de energie pe bază de cărbuni, dar şi statul prin ajutoarele stat a pus umărul la această performanţă.

„În anul 2022 au fost înregistrate venituri, conform Planului de restructurare aprobat în 26 ianuarie 2022 şi a Ordonanţei 21/2022, următoarele sume: 2,4 miliarde de lei sub formă de grant, sumă aferentă anului 2022, 1,3 miliarde de lei, aferentă ajutorului de restructurare din anul 20202 şi transformată în grant în 2022“, se arată în raportul administratorilor companiei. Practic, o bună parte din acest profit este pe hârtie. În prima jumătate a anului, este important de notat că producătorul de energie a rămas profitabil, dar că dimensiunea profitului nu se compară cu cea din 2022. Astfel, compania a înregistrat venituri din exploatare de 3,7 miliarde de lei (faţă de 6,27 miliarde de lei din primul semestru al anului 2022) şi un profit net curat de 668,6 milioane de lei, faţă de uluitorul profit net de 3,1 miliarde de lei din prima jumătate a anului 22021.

Lista celor mai mari profituri obţinute de companiile de stat este completată de Nuclearelectrica, Romgaz şi Electrocentrale Bucureşti, toţi producători de energie, respectiv de gaze, care au putut profita din plin de scumpirile din 2022 şi prin intermediul lor şi statul român.

 

Pe de altă parte…

De partea cealaltă a baricadei au rămas companiile abonate în mod clasic la pierderi, care nu au avut norocul unor schimbări de proporţii pe pieţele pe care activează, şi deci nu au reuşit să iasă de pe minus. Capul de afiş pentru zona de pierderi este Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti care a terminat anul trecut cu un minus de 427 de milioane de lei, pierderi mai mari decât cele de 241 de milioane de lei din 2021. Pierderile care se acumulează în conturile Termoenergetica Bucureşti arată cât de delicată devine problema sistemului centralizat de încălzire. Compania administrează sistemul de transport şi distribuţie a agentului termic din Bucureşti, care este compus din aproximativ 1.000 km de reţele termice primare şi alţi aproximativ 3.000 km de reţele termice secundare. Potrivit datelor din 2022, din cei aproximativ 1.000 km reţele termice primare, o proporţie de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani. Din cei aproximativ 3.000 km reţele termice secundare, o proporţie de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani.

CFR Călători este un alt etern abonat la clasamentul companiilor cu cele mai mari pierderi din România, firma terminând anul trecut cu un minus de 176 de milioane de lei. Transportatorul nu reuşeşte să iasă din zona de pierderi, deşi operatorii privaţi care activează pe calea ferată fac profit.  Numărul de angajaţi în companie s-a menţinut la peste 11.000, arată mfinante.ro. Cea mai mare cerere pentru călătoriile cu trenul se înregistrează pe rutele ce leagă Bucureştiul de Constanţa, rută modernizată, dar şi pe cele care leagă Capitala de oraşele de pe Valea Prahovei şi de Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, potrivit ultimelor date. Transportul feroviar ar trebui să devină atractiv şi performant pentru a atinge obiectivele politicii UE, inclusiv pe cele legate de reducerea poluării, însă pe calea ferată circulă vagoane de călători cu o vârstă medie de 32 de ani şi locomotive şi automotoare cu vârsta medie de 51 de ani. Mai departe, în timp ce în ţările din vestul Europei circulă trenuri moderne, cu peste 160 de kilometri pe oră, în România, pe calea ferată, viteza medie a trenurilor de călători este de 40-45 km/h, iar unu din trei trenuri operate de CFR Călători înregistrează întârzieri, potrivit ultimelor date.

Practic, dacă energia trăieşte clipe de graţie, datorită contextului, nu investiţiilor făcute de stat, modernizarea infrastructurii de transport feroviar rămâne în continuare la nivel de potenţial de dezvoltare, deocamdată neîndeplinit, pentru că reformele necesare sunt masive.