ZF 25 de ani. Drumul carburanţilor de la 0,27 de lei pe litru în 1998 la o medie de 8,25 de lei pe litru pentru motorină în 2022, dar cu drumuri mai aglomerate în fiecare zi. Ce urmează?

Poate una dintre cele mai uimi­toare evoluţii de preţ la nivelul economiei în ultimii 25 de ani a fost bifată de litrul de benzină şi de motorină, anul trecut scriind istorie în materie de scumpiri la pompe. Dar toate aceste creşteri de preţ nu au arătat decât un singur lucru: puternica infle­xi­bilitate a cererii pentru acest produs cheie în orice economie. Cu mobilitatea electrică suflând în ceafă, cererea de motorină şi benzină încă mai are forţă să crească până la finalul acestei decade, după 2030 fiind prognozat un posibil declin.

În cadrul campaniei ZF 25 de ani, Ziarul Financiar a analizat evoluţia preţului pe litrul de benzină şi motorină din 1998 până în octombrie, anul acesta, analizând datele din multiple surse. Dacă în 1998 un litru de motorină se putea cumpăra cu 0,27 lei, iar unul de benzină cu 0,29 lei, în 2022, an în care preţul energiei pur şi simplu a explodat în contextul războiului din Ucraina, motorina standard a ajuns la o medie de 8,25 lei pe litru pentru ca benzina să ajungă la 7,58 de lei pe litru. Anul acesta, situaţia din piaţa carburanţilor s-a mai liniştit, astfel că media de preţ până la începutul lunii octombrie era de 7,06 lei pe litrul de motorină şi 6,72 lei pe litrul de benzină. Războiul din Israel însă ridică din nou tensiunea pe o piaţă a cărei evoluţie este strict interzisă riscofobilor. Dar în ciuda creşterilor de preţ, cererea de carburanţi s-a dovedit extrem de rigidă.

Anul trecut, în ciuda tuturor scumpirilor, cererea de carburanţi a crescut totuşi cu 2% în 2022 şi cu 3% în primele şase luni ale anului în timp ce cererea pentru energie şi gaze s-a prăbuşit. Mai mult, deşi există un apetit pronunţat acum pentru mobilitatea electrică, în viziunea OMV Petrom, cel mai mare jucător din sector, cererea de motorină va creşte cu 10% iar cea de benzină cu un procent similar până în 2030. Dar tendinţele se vor inversa după 2030, crede OMV Petrom, motiv pentru care o treime din bugetul de investiţii al companiei este de acum orientat spre zona de produse cu emisii scăzute sau zero. În viziunea OMV Petrom, în intervalul 2030-2040 cererea de motorină va scădea cu 30%, iar cea de benzină cu 15%. Potrivit unei prezentări livrate de OMV Petrom către investitorii de la Bursă, compania se bazează până la finalul acestei decade pe o creştere cu 10% a cererii de energie şi la un plus 20% pe zona de gaze naturale.

Pe zona de mobilitate electrică, princi­pala ameninţare pentru sectorul carbu­ran­ţilor tradiţionali, datele pentru 2022 ale com­pa­niei de consultanţă Roland Berger arată că în România erau circa 1.350 de staţii de încăr­care, dar că la jumătatea anului România deja avea circa 1.500 de staţii de încărcare. În funcţie de sursă, datele diferă. De exemplu, potrivit celui mai recent studiu realizat de ACEA (The European Automobile Manu­facturers’ Association – Asociaţia Euro­peană a Producătorilor de Automobile), la finalul anului trecut România avea o reţea de staţii de încărcare pentru maşinile electrice de 1.658. Cu aceste numere, România este printre codaşele Europei în ceea ce priveşte dezvoltarea mobilităţii electrice.

Mai departe, această lipsă a infrastructurii generează o teamă de partea utilizatorilor, că nu vor avea unde să-şi alimenteze maşinile, lucru care este o piedică pentru dezvoltarea pieţei. „Anxietatea privind distanţa parcursă („range anxiety“) este la un nivel mult mai ridicat în România decât în celelalte ţări din Uniunea Europeană. Faptul că avem o penetrare relativ mare a staţiilor de încărcare rapidă şi ultrarapidă este încurajator, însă numărul lor absolut este încă la un nivel scăzut. Infrastructura de încărcare a maşinilor electrice trebuie să accelereze ritmul de expansiune, cu accent în special pe staţiile de încărcare rapidă şi ultrarapidă, pentru a ţine pasul cu dezvoltarea parcului de maşini electrice şi hibride“, a declarat recent Szabolcs Nemes, managing partner al Roland Berger România..

România s-a angajat, prin Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR), să tripleze numărul actual de staţii de încărcare, până în 2026. Dacă tendinţa actuală de a instala predominant staţii de încărcare rapidă şi ultrarapidă continuă, aceasta va oferi un impuls major pieţei locale de vehicule electrice.