ZF Agropower. Fermierii asociaţi în cooperative: „Până nu înţelegem că trebuie să vorbească o singură voce pentru noi la nivel naţional, n-o să fim băgaţi în seamă şi n-o să obţinem preţurile pe care ni le dorim. Nu vrem preţuri preferenţiale, ci vrem preţuri corecte“

În România, sunt circa 2.000 de cooperative agricole, din care 500 funcţionale. Acum, mai mult ca niciodată, fermierii văd utilitatea acestor forme asociative pentru a transmite un mesaj comun, clar, spus de o singură voce, la Capitală, acolo unde se iau decizii ce le influenţează direct activitatea din teren.

Pe de o parte, asupra agrobusinessului acum planează o tensiune generată de impactul afluxului de cereale din Ucraina asupra pieţei româneşti (preţurile cerealelor au scăzut), astfel că fermierii şi-ar fi dorit să fii transmis un mesaj, la nivel naţional, mai precis. Pe de altă parte, din luna iunie se deschid sesiunile de accesare a fodurilor europene, pe care fermierii se bazează pentru susţinerea unor investiţii ce le aduc valoare adăugată, astfel că îşi doresc ca acestea să le satisfacă nevoile.

„Fermieri, uniţi-vă, doar împreună putem fi mai puternici! Trebuie să purtăm dialog şi să găsim soluţii comune, astfel vom reuşi să progresăm. Cooperativele din Olanda, din Italia, din Franţa, de oriunde din vestul Europei au un cuvânt de spus, în timp ce la noi nu e o structură care să ne adune pe toţi şi să spună acelaşi mesaj“, spune Gabriel Stanciu, preşedinte al Cooperativei Agricole Braicoop. El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Cooperativa Agricolă Braicoop este în prezent formată din 56 de fermieri care-şi desfăşoară activitatea în judeţele Brăila, Galaţi şi Buzău. Ea a pornit în 2004 de la neajunsurile din fermă ale fiecărui agricultor membru, pentru că era la mâna traderilor şi a distribuitorilor, care deţineau controlul preţurilor inputurilor agricole. Astăzi, membrii cooperativei îşi produc singuri seminţele, pe aproape 8.000 de hectare şi se aprovizionează la preţuri competitive cu îngrăşăminte ori pesticide.

Stanciu precizează că fermierii îşi doresc preţuri corecte, ci nu preferenţiale, iar în cele aproape două decenii de existenţă ale cooperativei au reuşit să se impună pe piaţă şi să îi facă pe fermieri să aibă încredere în cooperativă, care, din punctul său de vedere, le aduce foarte multe beneficii. „Nu-mi vine în minte acum niciun dezavantaj.“

Emil Turdean, preşedinte al Coo­pe­rativei Agricole Podişul Transilvaniei, spune că forma asociativă din care face parte a fost pusă pe picioare în urmă cu doi ani, în cen­trul ţării. S-au strâns 21 de fermieri cu peste 500 de hectare fiecare, din judeţele Cluj, Mureş şi Alba, pentru că produsele aces­tora se vindeau la preţuri mici şi şi-au dorit să le proceze, să le dea valoare adău­gată.

„N-a fost uşor să ne asociem şi am încercat să luăm alături oameni pozitivi, care înţeleg că am atins fiecare primele trei trepte ale piramidei nevoilor, dar sunt conştienţi că pe ultimele trei nu le putem atinge singuri“, a afirmat Turdean, care consideră că reţeta succesului unei cooperative este transparenţa decizională şi executivă.

El a descopertiv o cooperativă agricolă în adevăratul sens al cuvântului în 1996, fiind la cursuri în Olanda. „Până atunci eram obişnuit cu cooperativele comuniste. Producătorii de acolo aveau problemă cu piaţa de desfacere, pentru că ei munceau şi alţii dictau preţurile. Acum, în Olanda, sunt multe cooperative care au reuşit. De exemplu, fermierii asociaţi în cooperative deţin două fabrici de zahăr“, a precizat el.

Acum, în cazul cooperativei pe care o reprezintă, el spune că membrii au beneficii la achiziţionarea produselor şi la vânzarea centralizată a cerealelor. Astfel că şi din punctul său de vedere aceasta este calea spre reuşită, „căci cu cât suntem mai răspândiţi, cu atât câştigă alţii mai mult“.

„Am fost la o instruire în Grecia, iar acolo am văzut cum s-au asociat cei din sectorul viticol. Înainte, de la producător sticla de vin pleca cu 3 euro şi ajungea până la de zece ori mai mult. Astfel, s-au asociat şi au făcut propria reţea de magazine. Aşadar, din orice punct de vedere, ai multe beneficii în cooperativă, chiar dacă ai şi obligaţii. Până nu înţelegem că e nevoie să vorbească o singură voce, la nivel naţional, n-o să fim băgaţi în seamă. Acum, multă lume se bazează pe faptul că fermierii sunt prinşi cu munca la câmp şi nu au timp să se gândească la ce preţuri primesc“, a mai spus Turdean.

Mai mult, el crede că occidentalii au făcut cooperative din necesitate. Spre exemplu, în Olanda, în 1996 o fermă cu 48 de hectare era mare, iar în Italia, la fel, în timp ce în România sunt cele mai extinse ferme din UE şi fermierii mari aveau o altă putere. Acum, chiar şi fermierii cu peste 1.000 de hectare din România îşi doresc să se asocieze pentru scutirile de taxe, puterea de negociere, managementul şi accesul mai mare la fonduri europene, facilităţi pe care le au cooperativele.

„Stăm de vorbă cu diverşi consultanţi să vedem ce fonduri europene putem accesa, pentru că susţinerea este binevenită. Recunosc că după 2007 ne-am dezvoltat mult prin accesarea de fonduri europene. UE doreşte să stimuleze asocierile, de aceea cooperativele au o co-finanţare mai mare“, spune Robert Erdei, preşedintele Cooperativei Agricole Erdei, din Bihor.

Formele asociative, în următorii 5-10 ani, sunt obligatorii, pentru că duc la dezvoltare, a subliniat Erdei. El consideră că fermierii trebuie să găsească soluţii să meargă înainte, ci nu doar să spună ce nu se poate face, ce trebuie schimbat, căci „pare că agricultura e o ramură în care mereu trebuie să schimbăm ceva că nimic nu funcţionează“. 

„Individual, nu putem să ne facem auziţi, dar prin asociaţi, prin grupuri de producători, prin cooperative putem delega oameni pregătiţi care să ne ducă mesajul mai sus, să ne fie ascultate cu adevărat doleanţele, că degeaba se duc 20 de fermieri să-şi spună problemele la Ministerul Agriculturii“, a completat Robert Erdei.

Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei Agricole Produs în Dâmboviţa, a spus că şi din punctul meu de vedere, horticultori ar trebui să se asocieze în cooperative, fie ele mici sau mari. „Ar fi foarte bine să ne constituim astfel pentru a fi luaţi în seamă.“

„Timp de patru ani le-am explicat producătorilor cum stau lucrurile cu cooperativa agricolă şi am strâns în acest timp 100 de producători de legume. După ce a început să funcţioneze, au înţeles că acesta e viitorul. Am accesat fonduri europene şi am făcut o făbricuţă, unde am început să procesăm legume de la producători şi iată că astăzi avem 869 de membri, care lucrează 3.500 de hectare, iar membrii produc legume, fructe, miere, carne, lapte, cereale, am încercat să diversificăm activitatea“, a menţionat Ionuţ Lăscaie.

Marian Cioceanu, preşedinte, Asociaţia Bio România, care reprezintă fermierii din agricultura ecologică, a precizat la rândul său că fermierii trebuie să se asocieze. „Trebuie să acţionăm şi în prezent şi în viitor, să găsim soluţii pentru noi, ci nu să fim noi parte a soluţiilor pentru alţii. Din păcate, setările care sunt făcute în agricultura din România sunt făcute să câştige alţii. Haideţi să ne unim ca să ne ajutăm noi pe noi.“

Robert Erdei, preşedinte, Cooperativa Agricolă Erdei: Formele asociative, în următorii 5-10 ani, sunt obligatorii, pentru că duc la dezvoltare. Când punem în balanţă, sunt mai multe avantaje decât dezavantaje să fii într-o cooperativă. Trebuie să fim şi noi înţelepţi.

Gabriel Stanciu, preşedinte, Cooperativa Agricolă Braicoop: Obţinem preţuri corecte pentru inputuri în urma negocierii, iar 95% din cereale se vând prin cooperativă la un preţ mai bun. Am reuşit să ne impunem pe piaţă şi am reuşit să îi facem pe fermieri să aibă încredere în cooperativă, pentru că orice problemă avem o comunicăm.

Ionuţ Lăscaie, preşedinte, Cooperativa Agricolă Produs în Dâmboviţa: Din punctul meu de vedere, horticultorii nu ar mai trebui să vândă singuri, de capul lor, ci să se asocieze în cooperative, fie ele mici sau mari. Ar fi foarte bine să ne constituim astfel pentru a fi luaţi în seamă.

Marian Cioceanu, preşedinte, Asociaţia Bio România: Trebuie să acţionăm şi în prezent şi în viitor, să găsim soluţii pentru noi, ci nu să fim noi parte a soluţiilor pentru alţii. Din păcate, setările care sunt făcute în agricultura din România sunt făcute să câştige alţii. Haideţi să ne unim ca să ne ajutăm noi pe noi.