ZF Agropower. Naturleg din Ialomiţa vrea să atragă fonduri europene pentru un proiect de investiţii de 3 mil. euro în depozitarea şi condiţionarea legumelor, pentru a creşte prezenţa în supermarketuri

Naturleg Organic Farming, o fermă de familie care lucrează o suprafaţă de circa 500 de hectare, din care aproape 60 de hectare o reprezintă legumele, în locali­tatea Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa, vrea să atragă fon­duri europene pentru un proiect de investiţii de 3 mili­oane de euro în depozitarea şi condi­ţionarea legumelor, pentru a creşte prezenţa în super­marketuri.

„În politica noastră de investiţii suntem focalizaţi pe partea de extindere a capacităţii de depozitare şi de condiţionare. Avem deja un proiect în curs de imple­mentare, pentru care avem fonduri europene aprobate din sesiunea anterioară de finan­ţări, iar anul acesta vom construi în baza lui un nou depozit şi ne vom lua o serie de utilaje. Acum, am mai depus un proiect pentru creşterea capacităţii de condiţionare, în special, şi pentru trei celule de depozitare cu frig“, a spus Răzvan Prelipcean, cofon­da­tor al Naturleg, în cadrul emi­siunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

El a adăugat că în legu­micultură, în România, există un deficit pe partea de spaţii de depozitare şi de linii de pregătire a produselor pentru prima vânzare, astfel încât să fie frumos ambalate şi etichetate. Această lipsă a fost semnalată şi de autorităţi şi încă din anul 2020 anunţau construirea unor depozite regionale pentru legume, proiect care nu s-a materializat din cauza lipsei fondurilor.

Pe de altă parte, Răzvan Prelipcean, absolvent de studii economice şi de drept, a căutat surse de finanţare pentru ideile sale. „Prin proiectul pe care îl avem în curs de implementare mai adăugăm încă 500 de tone la capacitatea de depozitare cu frig şi, odată cu realizarea noului proiect, dacă totul ne iese bine, vom adăuga încă 1.500 de tone la capacitatea de depozitare, plus linia de condiţionare care ne permite să avem un volum zilnic de 40-50 de tone de legume“, a explicat el.

Naturleg a depus un proiect pe DR-22 „Investiţii în condiţio­narea, depozitarea şi procesarea produselor agricole şi pomicole“, măsură care face parte din Planul Naţional Strategic 2023-2027. Bugetul alocat procesării prin această măsură e de 210 mil. euro, dar valoarea proiectelor depuse se ridică la 1,13 mld. euro. „Această măsură a fost o surpriză plăcută, iniţial, pentru că pro­cedura de depunere a proiectelor era destul de simplificată, pentru a fi uşor de accesat fondurile, dar neplăcută, ulterior, pentru că în ultima zi a depunerilor  pro­iectelor cererea ajunsese la 550% faţă de ofertă.“

„Mă aşteptam să fie o concurenţă mai mare, dar nu atât de mare“, a spus tânărul fermier.

Pe lângă facilitatea de a pregăti documentele necesare, el crede că un alt element care a dus la o cerere uriaşă este faptul că a fost accesibilă nu numai celor care au tradiţie de producător şi de comerciant în agricultură, ci oricui voia să investească în acest domeniu.

Cu toate acestea, el spune că în lunile martie sau aprilie ale acestui an în calendarul publicat de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor rurale, se va deschide o măsură prin care se pot depune proiecte pentru a accesa fonduri europene pentru legumicultură, iar astfel există o varintă de back-up.

„Ca valoare, proiectul nostru înseamnă 3 milioane de euro, din care 2 milioane sunt ajutorul public şi 1 milion de euro este aportul propriu. L-am gândit astfel în sensul că am făcut o bugetare de tip refinanţare de credit pentru aportul nostru şi l-am împărţit pe câţiva ani, am calculat dobânda şi din socoteala mea a ieşit că suntem suntem bine, adică această investiţie a genera mult mai mult capital şi o poziţie mai bună mai bună în piaţă“, a subliniat Răzvan Prelipcean.

El consideră că fondurile europene sunt o oportunitate pentru un fermier, chiar dacă unii dintre ei se plând. „E o mentalitate învechită. Spre exemplu, când a fost să începem colaborarea cu supermarketurile acum câţiva ani, mama mea, care se ocupa de partea de producţie din business, auzise din piaţă că e un proces de mare complexitate şi îţi dau retururi după două, trei zile. Eu am zis: hai să vedem cum merge. A mers foarte bine şi e important să treci peste astfel de blocaje metale“, a subliniat el.

 

Cum începe anul pentru legumicultură?

„Suntem în faza de peproducţie, care este caracterizată de pregătirea răsadurilor pentru culturile pe care le vom planta şi în acest sezon. Încheiem un agricol care a fost pe partea de legume destul de bunicel, departe de cel de cereale, care a fost mai provocator“, a afirmat Răzvan Prelipcean.

Compania face legumicultură de 15 ani şi are ca plan creşterea vânzărilor pe zona de retail. Acum, produsele se vând în supermarketuri şi hipermarketuri, către procesatori, în HoReCa şi către mici revânzători.

„Avem în plan investiţii constante să achiziţionăm o suprafaţă de teren mai mare, în funcţie de ce oportunităţi apar în piaţă“, a mai spus Prelipcean.

 

Legumicultură sau cereale?

„Făcându-le pe ambele, şi cultura mare, şi legumicultură, cred că au avantajele şi dezavantajele lor. Cultura mare e mai simplu de gestionat, e mai previzibilă din punctul de vedere al tehnologiei, dar legumicultura, ca business e mai profitabilă şi ne-a ajutat într-un an în care poate cultura mare a mers mai prost. Cred că trebuie să funcţioneze în paralel“, a spus tânărul fermier.